Producția industrială a României a fost în mai 2026 cu 7,3% sub nivelul din mai 2025, a cincea lună consecutivă de scădere. Față de aprilie 2026, reculul a fost de 2,8%, iar pe seria ajustată declinul anual din mai a fost de 5,3%.
Este cea mai mare contracție lunară din acest an și una dintre cele mai slabe evoluții din Uniunea Europeană. România a fost depășită la scădere doar de Irlanda, care a înregistrat minus 19% în mai, o evoluție tratată ca anomalie statistică.
Slăbirea industriei apasă direct asupra economiei. Sectorul contribuie cu 15-16% la formarea PIB, iar în trimestrul I din 2026 ponderea industriei în PIB a coborât la 15,8%, față de 23-24% în urmă cu zece ani. În același timp, comerțul și serviciile au ajuns la 22,5%.
Principala frână în luna mai a venit din industria prelucrătoare, care a scăzut cu 7,9% față de mai 2025. Industria extractivă a pierdut 5%, iar producția de energie, gaze și apă caldă a fost mai mică cu 3,8%. Potrivit Financiarul, tocmai industria prelucrătoare a tras media în jos, iar efectul ei contează mai mult pentru economie decât reculul celorlalte segmente, deoarece are ponderea dominantă în activitatea industrială.
Pe primele cinci luni din 2026, producția industrială a fost cu 3,3% mai mică decât în aceeași perioadă din 2025, pe serie brută. În acest interval, industria prelucrătoare a scăzut cu 4,5%, industria extractivă cu 1,8%, iar segmentul de energie, gaze și apă caldă a avansat cu 4,1%. Creșterea din energie nu a fost suficientă pentru a compensa reculul din fabrici.
Presiunea asupra companiilor vine din mai multe direcții: costurile energiei, inflația și contracția comenzilor dinspre Germania. România se află printre puținele economii care împart cu Germania un șir de scăderi industriale în toate primele cinci luni ale anului. În mai, Germania a avut un minus de 0,8%.
Comparația regională arată că România împarte trendul negativ al scăderilor din toate primele cinci luni ale anului doar cu Germania, Irlanda și Luxemburg. Pentru exportatori și furnizori locali, diferența dintre minus 7,3% în România și minus 0,8% în Germania indică o vulnerabilitate internă mai mare decât simpla transmitere a ciclului extern.
Contextul european adaugă presiune suplimentară. Sectorul industrial european traversează o criză accentuată de tranziția tehnologică și ofensiva Chinei, iar în România acest declin se suprapune peste o piață a muncii vulnerabilă. Numărul angajaților din industria auto a ajuns recent la cel mai redus nivel din 2012, pe fondul reculului producției europene.
În semestrele următoare, semnalul urmărit rămâne ritmul industriei prelucrătoare. Acesta a scăzut cu 7,9% în mai și cu 4,5% în primele cinci luni, în timp ce energia a rămas pe plus în intervalul ianuarie-mai. Dacă această diferență se menține, aportul pozitiv al producției de energie, gaze și apă caldă va rămâne prea mic pentru a schimba direcția economiei reale.
În termeni de prognoză, baza de creștere pentru 2026 rămâne la 0,2-0,1%. În aceste condiții, scenariul central al economiștilor este evitarea la limită a recesiunii sau o recesiune blândă, cu o eventuală revenire împinsă spre 2027.
