Bursa de Valori București a avansat cu aproximativ 40% de la începutul anului, deși economia este în contracție. Diferența față de modul în care era citită până recent piața locală de acțiuni este tot mai clară: creșterea nu mai este explicată doar prin economia reală și prin banii instituționali, ci și prin intrarea unui val nou de investitori de retail.
Numărul acestora a ajuns la circa 300.000, față de aproximativ 54.000 în trimestrul I din 2019. Asta înseamnă de peste cinci ori mai multe conturi decât acum cinci ani. Ritmul de creștere rămâne ridicat, cu 10.000-15.000 de conturi noi deschise în fiecare trimestru. O bază mai extinsă de investitori individuali aduce mai multă lichiditate și reduce dependența bursei de investitorii instituționali, iar companiile listate câștigă astfel o sursă mai largă de capital.
Schimbarea vine însă și cu o sensibilitate mai mare a pieței. Două treimi din cei 300.000 de investitori administrează portofolii cu o valoare medie sub 20.000 de euro. Extinderea accesului la bursă dincolo de investitorii cu alocări mari fragmentează capitalul și face piața mai democratică, dar și mai expusă comportamentului unui număr mare de participanți mici, mai ales când entuziasmul pentru randament rulează înaintea economiei.
Profilul noilor investitori este dominat de categoria de vârstă 30-50 de ani. O prezență importantă o au persoanele din sectorul tehnologiei, unde câștigurile au fost ridicate în ultimii ani. Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București, leagă direct avansul pieței de multiplicarea numărului de conturi. „Da, contrastul este vizibil (între evoluţia economiei din ultima perioadă şi cea a BVB). Aş spune că pentru mine o explicaţie este în creşterea semnificativă a apetitutlui pentru investiţiile la Bursă, iar cel mai important indicator este numărul de conturi deschise.”
Într-o declarație citată de Financiarul, același oficial a indicat și o legătură cu sectorul tehnologiei, formulată ca o așteptare, nu ca o statistică sectorială. „Pe de altă parte, uitându-ne la specificul economiei româneşti, mult din creşterea ultimilor ani a fost determinată de sectorul de tehnologie, unde şi câştigurile au fost semnificative, iar în zona de tehnologie sunt mulţi tineri. Mă aştept ca o parte dintre tinerii aceştia, care au câştigat bine sau câştigă bine, să-şi fi alocat o parte din investiţii către Bursă, pentru că ei au în acelaşi timp şi accesul la informaţie.”
Această mutare schimbă și baza de finanțare pentru emitenți. O piață cu mai mulți investitori individuali poate susține mai ușor listări noi și majorări de capital. Pentru investitori, rezultatele companiilor listate după 2020 arată însă că avansul indicelui și rezultatul la nivel de portofoliu nu sunt același lucru. Din cele 47 de companii listate din 2020 încoace, doar 19 au crescut ca valoare de piață, cu randamente între 2% și 397%. Alte 27 sunt pe minus, iar una a intrat în faliment.
Datele de după 2020 arată că mai puțin de jumătate dintre companiile listate în acest interval au adus apreciere de capitalizare. Majoritatea au erodat capitalul investit sau nu l-au protejat. Pentru retailul intrat recent în piață, acest dezechilibru contează direct în rezultatele individuale.
După pandemie, interesul pentru piața de capital a fost alimentat de lichiditatea din piață și de căutarea unor randamente peste cele ale depozitelor bancare. Listări de succes din energie, precum Hidroelectrica, au funcționat ca un accelerator. Ele au crescut vizibilitatea BVB și au atras investitori noi. Radu Hanga descrie investiția lunară ca pe un mod de a extinde orizontul într-o piață care poate coborî brusc: „Ştiind că investeşti în fiecare lună, o scădere nu mai devine o dramă, pentru că înseamnă, având în vedere că tu vei continua să cumperi, înseamnă oportunitatea de a cumpăra mai ieftin anumite active şi te deconectează cumva mărindu-ţi orizontul.”
Președintele BVB spune că maturizarea pieței depinde și de o reprezentare cât mai largă a economiei în structura bursei. „Ce e important pentru orice bursă, inclusiv pentru BVB, este să fim o oglindă cât mai fidelă a ceea ce este economia românească. Adică să avem reprezentate la bursă toate sectoarele importante ale economiei româneşti, acceptând faptul că în diverse perioade anumite sectoare o să performeze mai bine şi altele vor performa mai puţin bine şi asta face parte din viaţă. E o situaţie normală.”
