Comitetul Internațional Olimpic a ridicat provizoriu suspendarea Comitetului Olimpic Rus, măsură impusă după invazia declanșată în iarna anului 2022. Decizia redeschide calea sportivilor ruși către reintegrarea în mișcarea olimpică și a stârnit reacții dure din partea Ucrainei și a unui grup de nouă state europene, printre care se află și România.
Matviy Bidnyi, ministrul Sportului din Ucraina, a criticat direct hotărârea CIO. El a spus: „De ce acum? Nu am un răspuns la această întrebare. Nu văd niciun motiv pentru asta”. Oficialul ucrainean consideră că măsura slăbește presiunea colectivă exercitată împotriva Rusiei. În aceeași declarație, el a adăugat: „Nu credem că CIO nu înțelege acest lucru. Aceasta este o decizie deliberată de a ignora realitatea, ceea ce le distruge complet propria credibilitate”.
Motivul oficial invocat de CIO este unul precis. Forul olimpic a arătat că structura olimpică rusă a eliminat din componența sa organizațiile sportive regionale din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia. Suspendarea fusese decisă imediat după invazia pe scară largă pornită în iarna anului 2022.
Reacția politică a venit rapid. Miniștrii sportului din Suedia, Estonia, Olanda, Lituania, Letonia, Polonia, România, Finlanda și Danemarca au cerut Uniunii Europene să oprească finanțarea pentru Jocurile Olimpice. România se află astfel printre statele care cer o poziție mai dură după pasul făcut de CIO.
Matviy Bidnyi a afirmat că efectele deciziei se văd deja în federațiile internaționale. Potrivit lui, hotărârea CIO a împins alte federații să relaxeze interdicțiile aplicate sportivilor ruși. Exemplul invocat de ministrul ucrainean este Federația Internațională de Handbal. Decizia nu rămâne doar la nivelul relației dintre CIO și Comitetul Olimpic Rus, ci se propagă rapid în competițiile fiecărei discipline.
Potrivit Dolce Sport, Moscova a folosit în mod repetat sportul internațional pentru a-și menține prezența în instituțiile occidentale, inclusiv în șah și scrimă, în pofida izolării diplomatice. Pe acest fond, mai multe state europene tratează decizia CIO drept o breșă în linia construită după 2022.
România este una dintre cele nouă țări semnatare ale apelului adresat Uniunii Europene. Mesajul transmis de acest grup este că opoziția față de revenirea Rusiei nu mai vine doar dinspre Ucraina, ci și din partea unor state membre UE care cer o măsură concretă, respectiv oprirea finanțării pentru Jocurile Olimpice.
Kristen Michal, Prim-ministrul Estoniei, a formulat public această poziție: „Rusia continuă să folosească sportul ca instrument de propagandă de stat. Nu ar trebui să pretindem că sportul există într-un vid, separat de războiul brutal și în curs de desfășurare. O revenire la normalitate ar transmite un mesaj greșit: ar ignora suferința poporului ucrainean și ar risca normalizarea agresiunii Rusiei”.
Prin decizia CIO, sportivii ruși primesc un culoar de reintegrare. În același timp, România s-a poziționat oficial în grupul statelor care cer ca reacția europeană să meargă mai departe, până la tăierea finanțării pentru Jocurile Olimpice.
