Dezbaterea despre pensiile speciale revine în prim-plan după datele din iunie 2026, care arată o evoluție în sens opus față de sistemul public contributiv. Numărul pensiilor speciale a ajuns la 11.970 beneficiari, față de 11.858 în ianuarie. În același interval, sistemul public contributiv a coborât la 4.678.792 de pensionari, de la 4.698.070 la începutul anului.
Diferența din primele șase luni ale anului este de 112 beneficiari în plus în sistemul special și de 19.278 de pensionari în minus în sistemul general. Scăderea din sistemul contributiv este de 0,41% în numai șase luni. Calculat zilnic, ritmul înseamnă o pierdere medie de peste 106 pensionari pe zi în sistemul contributiv, în timp ce sistemul special continuă să adauge beneficiari.
Presiunea este pusă pe finanțarea de la bugetul de stat, în special acolo unde componenta necontributivă are ponderea cea mai mare. Cea mai ridicată pensie medie este înregistrată în rândul magistraților pensionari. În iunie 2026, indemnizația lor medie a ajuns la 25.613,48 lei, față de 25.447,33 lei în ianuarie, ceea ce înseamnă o creștere de peste 166 de lei în șase luni.
Din această sumă, doar 3.130 lei provin din contributivitate. Restul de 22.483,45 lei este acoperit de la Bugetul de Stat. În același timp, numărul magistraților pensionari a crescut cu 56 de persoane, de la 5.793 la 5.849, chiar în perioada în care sistemul general a mers în direcția opusă.
Datele publicate și analizate de Financiarul arată că presiunea pensiilor speciale asupra bugetului crește pe fondul subțierii bazei largi a sistemului contributiv. Evaluarea sustenabilității nu ține doar de numărul total al beneficiarilor, ci și de sursa banilor și de ponderea finanțării de la buget pentru fiecare pensie.
Creșteri apar și în alte categorii de beneficiari ai pensiilor speciale. În cazul personalului auxiliar din justiție, numărul beneficiarilor a urcat cu 71, de la 2.390 la 2.461. Pensia medie a ajuns la 7.340,54 lei, în creștere cu peste 200 de lei față de începutul anului.
La Curtea de Conturi, numărul beneficiarilor a crescut cu 15 în primul semestru din 2026, până la 700. Pensia medie a urcat cu 328,77 lei, ajungând la 10.748,09 lei. Ca dinamică valorică, această majorare este mai mare decât cea înregistrată la magistrați, chiar dacă nivelul absolut rămâne sub cel din magistratură.
Tabloul general indică o tendință coerentă: cresc atât numărul beneficiarilor speciali, cât și valoarea medie a unor pensii plătite majoritar din buget, în timp ce sistemul contributiv pierde beneficiari. În aceste condiții, diferența de echitate dintre cele două sisteme se adâncește.
Argumentul existenței unor regimuri speciale pentru anumite profesii este menționat în contextul cadrului legal care a creat formule de pensionare distincte. Acest argument explică existența sistemului, dar nu răspunde la întrebarea legată de sustenabilitatea extinderii unor pensii în care componenta acoperită de buget domină, în timp ce sistemul public contributiv se contractă.
Datele din primul semestru al anului 2026 sunt puse și în legătură cu declinul demografic, indicat drept factor care apasă asupra întregului sistem public. Dacă sistemul general pierde 19.278 de pensionari în șase luni, iar sistemul special crește, presiunea nu dispare, ci se mută acolo unde statul acoperă partea cea mai mare din plată. În cazul magistraților, diferența dintre contributivitate și pensia efectivă rămâne una foarte mare.
