Indicele BET al Bursei de Valori București a crescut cu 49% de la începutul anului și cu 82% în ultimele 12 luni. Ritmul a plasat piața locală pe primul loc la nivel mondial, peste burse mari care sunt acum pe minus.
Comparativ, NASDAQ 100 a pierdut 10% în ultima lună, iar KOSPI din Coreea de Sud a scăzut cu 30% în aceeași perioadă. La București, evoluția a fost susținută de bănci și de energie. Sectorul bancar are o pondere de 26% în BET, iar aceste companii, împreună cu emitenții din energie, nu sunt expuse la criza globală a semiconductorilor.
Miza depășește randamentul din conturile investitorilor. O promovare a României la statutul de piață emergentă în clasificarea MSCI ar atrage automat bani de la fonduri pasive globale. Efectul ar fi o finanțare mai ieftină pentru companii, mai multe listări și o dependență mai mică a economiei de creditul bancar și de fondurile europene.
Capitalizarea totală a Bursei de Valori București a trecut de 710 miliarde de lei la finalul lunii iulie, de la 523 miliarde de lei în decembrie 2025. În același interval, lichiditatea s-a dublat, la aproape 120 de milioane de lei pe zi. Numărul investitorilor a ajuns la peste 285.000 la finalul lui 2025, cu 26% peste nivelul din 2024, iar estimarea pentru finalul acestui an este de 350.000-400.000. Potrivit Jurnalul Național, această bază poate susține tranzacții mai consistente și listări noi.
Alexandru Dobre, director general adjunct al TradeVille, a rezumat poziția bursei locale: „România conduce Europa într-un an în care pieţele dezvoltate au cochetat cu corecţia. Rezultatul este unul pe care piaţa locală nu l-a mai avut: cu un avans de aproape 49% de la începutul anului şi de circa 82% pe ultimele douăsprezece luni, BET este primul indice din Europa pe ambele orizonturi de timp.”
Recordul vine într-un context intern complicat. România traversează o perioadă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană și are un guvern fără puteri depline din luna mai. În plus, țara ocupă ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale, 32,7 ani, ceea ce apasă pe bugetul public și pe sistemul de pensii.
Creșterea nu a fost uniformă în toate acțiunile. DIGI Communications a urcat cu 132% față de anul trecut și a ajuns, pe 30 iulie 2026, la o capitalizare de peste 20 de miliarde de lei și la un preț de 69,6 lei pe acțiune. În același timp, piața nu a mers doar într-o singură direcție. În ședința de joi, BET a închis în scădere cu 0,77%, la 35.955,77 puncte. Nuclearelectrica a coborât cu 3,58%, iar Electrica cu 1,79%.
Sorin Cristian Niţă, lector universitar doctor la FABIZ, ASE, a explicat această evoluție: „Explicaţia nu ţine de un miracol economic, ci de o combinaţie de factori: BET pornea de la un nivel relativ scăzut faţă de potenţialul companiilor listate, apetitul investitorilor pentru pieţe emergente subevaluate a crescut, iar câteva titluri grele din energie şi bănci au dus indicele în sus. Comparaţia cu bursa nu înseamnă însă automat o economie mai sănătoasă, free floatul e mic, indicele e concentrat pe puţine sectoare, iar câştigul e nominal, nu ajustat cu inflaţia locală. Cu alte cuvinte, investitorul de la bursă câştigă real; salariatul mediu simte altceva.”
Au apărut și semne de întrebare legate de evaluări. Economiștii UniCredit au avertizat, într-un raport din 27 iulie, că piața de acțiuni românească „pare scumpă” în raport cu riscurile politice și macroeconomice. În același timp, randamentul mediu brut al dividendelor pentru companiile din BET a coborât spre 3%, de la aproape 4% anul trecut. Pentru investitorii orientați spre dividende, diferența înseamnă o remunerație mai mică.
În această etapă, nu doar avansul indicelui contează pentru statutul pieței. Lichiditatea aproape dublată, capitalizarea de peste 710 miliarde de lei și extinderea bazei de investitori pot susține miza mai mare, promovarea spre piață emergentă MSCI. Alexandru Dobre a legat performanța de următorul prag instituțional al pieței locale: „Cu Grecia care iese din universul emergent MSCI în 2027 şi cu un calendar de listări de pachete din companii de stat, România are pentru prima dată o traiectorie credibilă spre statutul de piaţă emergentă şi la MSCI cu precizarea că acest tip de promovare cere ani de lichiditate susţinută, nu un singur an bun.”
Sorin Cristian Niță a spus că o bursă în creștere poate absorbi mai ușor listări noi, de care piața locală are nevoie pentru ca acest record să nu rămână izolat: „O bursă atractivă e ocazia ideală pentru mai multe listări, de companii de stat sau private, cât timp apetitul investitorilor e ridicat. Dacă România ratează acest interval, riscă să rămână cu un titlu de presă frumos şi cu o piaţă de capital la fel de subdezvoltată ca înainte.”
În paralel, piața cerealelor din România s-a stabilizat la prețuri ridicate. Grâul de panificație a ajuns la 215 euro pe tonă, iar porumbul la 202 euro pe tonă, DAP Constanța, la 29 iulie. O întârziere a livrărilor din Rusia, afectată de restricții, ar putea reduce presiunea concurențială asupra grâului românesc.
