Fitch a confirmat ratingul suveran al României pentru riscul de neplată la „BBB-”, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, și a menținut perspectiva negativă. Agenția estimează pentru 2026 un deficit bugetar de 5,9% din PIB, sub ținta guvernamentală de 6% și în scădere de la 9,3% în 2024.
Decizia păstrează, pentru moment, accesul României la finanțare externă în categoria investment grade și evită intrarea în zona speculativă. O astfel de retrogradare ar fi majorat semnificativ costurile de împrumut într-un an cu necesar ridicat de finanțare.
Fitch, una dintre cele trei mari agenții de rating, leagă perspectiva negativă de trei vulnerabilități: deficitul fiscal și deficitul de cont curent încă ridicate, creșterea datoriei publice și incertitudinea politică. Agenția indică explicit un blocaj politic prelungit drept risc major, pentru că acesta poate slăbi implementarea reformelor fiscale și poate duce la retrogradare.
Cifrele din execuția bugetară arată o corecție, fără ieșirea completă din zona de risc. Deficitul cash din primul semestru s-a redus la 42 miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB estimat, de la 70 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului anterior. Scăderea a fost susținută de creșterea veniturilor, inclusiv din majorarea TVA, și de controlul cheltuielilor prin înghețarea salariilor și pensiilor.
În evaluarea citată de Financiarul, datoria publică rămâne punctul cel mai sensibil. Fitch avertizează că aceasta ar putea ajunge la 64,5% din PIB până în 2028, peste mediana grupei de rating. În același timp, 53% din datoria publică este denominată în valută, ceea ce mărește expunerea la o eventuală depreciere a leului și complică profilul de risc al finanțării suverane.
Agenția a menținut și elementele care susțin încă ratingul în categoria investment grade: apartenența la UE, accesul la fluxuri de capital european, PIB-ul pe locuitor și indicatorii de guvernanță peste media statelor comparabile din aceeași categorie. În comunicatul agenției se arată că „ratingurile României sunt susținute de apartenența la UE și de fluxurile de capital aferente, care favorizează convergența veniturilor și accesul la finanțare externă. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței sunt superioare celor ale statelor comparabile din categoria BBB.”
Fondurile europene din PNRR, politica de coeziune și mecanismul SAFE rămân un amortizor pentru investiții și pentru reducerea nevoii de finanțare externă. Pentru piața titlurilor de stat și pentru emitenții români, decizia Fitch nu elimină riscul, ci mută atenția pe ritmul consolidării fiscale și pe stabilizarea datoriei publice.
Fitch arată explicit că o traiectorie credibilă de stabilizare a datoriei ar putea duce la schimbarea perspectivei din negativă în stabilă. Diferența este relevantă pentru piețe: menținerea ratingului păstrează România în universul urmărit de fondurile care cumpără doar active investment grade, în timp ce perspectiva negativă înseamnă că orice derapaj fiscal sau politic poate fi transmis rapid în costul finanțării pentru stat, companii și populație.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a scris pe Facebook: „România rămâne în categoria recomandată investițiilor, un nou test trecut la limită. România rămâne atent monitorizată de agențiile de rating, orice derapaj poate veni cu sancțiuni severe în perioada următoare. Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță”.
Același oficial a legat direct obiectivul de costul finanțării și a transmis: „Mă bazez pe responsabilitatea tuturor forțelor politice și a instituțiilor statului pentru a evita blocajele și inițiativele fără acoperire care ar putea compromite efortul făcut până în prezent. Prioritatea noastră este să protejăm ratingul României, să reducem costurile de finanțare și să construim premisele revenirii perspectivei la stabilă.”
