O eventuală reducere a taxelor și impozitelor în anul 2027 ar duce la retrogradarea automată a ratingului suveran al României în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. O astfel de decizie ar scumpi costurile de finanțare pentru stat, companii și bănci și ar afecta capacitatea Trezoreriei de a-și rostogoli datoria publică.
Avertismentul a fost formulat în introducerea Raportului de analiză a convergenței „România, Zona Euro Monitor”. „O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o mare eroare; ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează și ar trimite automat România în «junk»”, a declarat Dăianu. Acesta a adăugat că ideea de a compensa o inversare a măsurilor fiscale prin privatizări este un „raționament eronat”, deoarece veniturile temporare nu pot acoperi pierderi de venituri permanente, iar procesul de privatizare nu este unul rapid.
Declarațiile vin în contextul în care România derulează o corecție fiscal-bugetară în perioada 2025-2026, după ce deficitul bugetar a atins 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024. Pentru anul 2026, deficitul este estimat la circa 6% din PIB, iar deficitul de cont curent la aproximativ 7% din PIB. Aceste dezechilibre mențin presiunea asupra finanțării externe și a randamentelor cerute de investitori. Baza de venituri a statului rămâne îngustă, veniturile fiscale reprezentând 27-28% din PIB, mult sub media europeană de 40%.
Dacă ajustarea fiscală se oprește după 2026, datoria publică ar putea depăși 80% din PIB în 2034, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la aproximativ 15% din PIB în 2026 la circa 20% din PIB în 2034. Conform analizei Financiarul, o astfel de traiectorie ar spori competiția statului pentru capitalul disponibil în piață, ceea ce ar conduce la scumpirea finanțării pentru economia privată. O retrogradare a ratingului suveran s-ar transmite în lanț către emitenții locali și către creditele evaluate în funcție de riscul de țară.
Agențiile de rating Fitch și Moody’s au menținut ratingul suveran al României în iulie și, respectiv, august, tocmai pentru că au luat în calcul reducerea deficitului bugetar. Ambele instituții au transmis însă mesaje privind riscurile asociate crizei politice. Presiunea asupra bugetului este amplificată și de aplicarea legii salarizării unitare, care ar implica un cost de aproximativ 12 miliarde de lei, conform datelor menționate în raport.
România se confruntă cu un paradox macroeconomic: deși venitul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a crescut puternic în ultimele două decenii, țara a rămas cu dezechilibre mari în finanțele publice și în contul curent. Pentru a susține corecția bugetară fără a reduce investițiile, raportul consideră esențială absorbția fondurilor europene, inclusiv PNRR, fondurile structurale și de coeziune, precum și programul SAFE.
Fasole Neagra Uscata Ecologica/Bio 500gCumpără-60%
Aparat de sudura tip Invertor cu sarma 495A, MMA/MIG/MAG (TIG LIFT optional) afisaj digital, ventilat, URAL MASH IGBT TEHNOLOGY ULTRA HYBRID POWER, CMP1697Cumpără-44%
Gresie exterior / interior portelanata Thunder White Bookmatch B 60 x 120 cm lucioasa rectificata tip marmuraCumpărăDaniel Dăianu leagă riscul bugetar și de vulnerabilitățile din sectorul energetic, care pot alimenta inflația. „În România, din cauze unei inadecvate organizări a pieței energiei și a lipsei dispozitivelor de stocare, suntem în situația aiuritoare în care se vinde frecvent energie ieftină dimineața și se cumpără scump seara”, a afirmat el, subliniind că „nicio altă economie din UE nu se confruntă cu deficite bugetare și de cont curent atât de mari ca România”.
În opinia președintelui Consiliului Fiscal, situația actuală este consecința unor politici anterioare. „La noi s-au practicat politici populiste iar acum ne confruntăm cu nevoia acută de a opera o corecție fiscal-bugetară de amploare, ce are costuri economice și sociale majore. Avem și slăbiciuni instituționale, corupție extinsă, extragerea de foloase necuvenite din bugetul public și avutul obștesc, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat”, a concluzionat Dăianu.
