Oprirea ambelor unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă a redus producția internă de energie cu 20%. Unitatea 2 a fost oprită controlat joi, 13 august, la ora 10:53, la două săptămâni după ce Unitatea 1 ieșise din funcțiune, lăsând pentru prima dată sistemul energetic național fără aport de energie nucleară.
Guvernul a transmis că rețeaua rămâne stabilă, însă echilibrarea sistemului se realizează prin importuri și prin arderea cărbunelui. Aceste soluții cresc costurile operaționale și dependența de surse externe, într-un context în care sistemul energetic era deja vulnerabilizat de secetă și de valul de căldură.
Pentru ziua de joi, 13 august, Dispecerul Energetic Național a estimat un consum de vârf de 6.900 MW, în scădere ușoară față de seara precedentă, când s-au înregistrat aproximativ 7.000 MW. Intervalul orar 18:00-23:00 rămâne cel mai tensionat, necesarul de import fiind estimat la 2.300 MW, ceea ce mută presiunea pe sursele externe exact în orele cu cel mai mare consum intern.
În practică, România compensează lipsa energiei nucleare prin achiziții din afara țării și prin activarea unor surse interne mai costisitoare. Potrivit datelor Financiarul, Bulgaria asigură în mod obișnuit 25-30% din necesarul de import în astfel de situații de criză. Restul este acoperit prin utilizarea rezervelor de cărbune, o soluție care menține echilibrul sistemului, dar la un preț mai ridicat.
Pentru marii consumatori industriali, intervalul 18:00-23:00 este cel mai relevant, deoarece evidențiază vulnerabilitatea balanței energetice. În timpul zilei, România poate exporta energie solară ieftină, pentru ca seara să fie nevoită să importe energie mai scumpă pentru a acoperi golul din producția internă. Oprirea reactoarelor, cauzată de debitul scăzut al Dunării, se suprapune unei crize europene similare, în care mai multe state își reduc producția, comprimând oferta disponibilă pentru import.
