România a alocat 2,97% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru educație în 2023, situându-se pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Procentul este semnificativ sub media la nivelul blocului comunitar, de 4,65% din PIB, iar efectul economic imediat este presiunea asupra formării forței de muncă și a capacității de a atrage investiții cu valoare adăugată ridicată.
În total, cheltuielile guvernelor din UE pentru educație au însumat 806 miliarde de euro în 2023, echivalentul a 4,7% din PIB-ul Uniunii. În fruntea clasamentului se află Suedia, cu 6,8% din PIB alocat acestui sector, urmată de Finlanda, Islanda, Belgia și Danemarca, toate cu procente de peste 6%. Alte state, precum Grecia, au depășit România, cu o alocare de 3,33% din PIB. La nivel european, ponderea cheltuielilor publice pentru educație în PIB a înregistrat o ușoară scădere în ultimul deceniu, de la 4,96% în 2014, cu un vârf de 5,02% atins în 2020 pe fondul contracției economice.
Diferențele dintre statele membre arată însă că volumul finanțării nu garantează automat performanța. Estonia, de exemplu, a înregistrat cea mai mică proporție de elevi cu rezultate slabe la matematică (15%) și performanțe bune la citire. Similar, Letonia, cu o cheltuială per student de 4.999 PPS (unități de putere de cumpărare standard), cu 39% sub media UE, a obținut rezultate peste media comunitară la testele PISA. La polul opus, Luxemburg a avut cea mai mare cheltuială per student (18.422 PPS), deși a alocat 3,74% din PIB, în timp ce Bulgaria, cu cea mai mică cheltuială per student (3.097 PPS), a avut o alocare procentuală din PIB de 4,5%, apropiată de media europeană. O analiză a datelor Financiarul notează explicit că „Cheltuirea mai multor bani pe educație nu se traduce întotdeauna prin rezultate mai bune.”
Testele PISA 2022 indică o degradare a competențelor la nivelul întregii Uniuni. Proporția elevilor slab performanți a crescut la 26,2% la citire și 29,5% la matematică, față de 18%, respectiv 22,1% în 2012. Datele arată și un dezechilibru social: 48% dintre elevii din mediile cele mai puțin avantajate au avut rezultate slabe la matematică, comparativ cu 11% dintre cei din mediile cele mai avantajate, un decalaj vizibil în special în mediul rural din România.
Subfinanțarea educației este dublată de o scădere a investițiilor în cercetare și dezvoltare. România este singurul stat membru al Uniunii Europene care a redus, în ultimul deceniu, sumele bugetare alocate cercetării și dezvoltării per locuitor. În același interval, Bulgaria a înregistrat cea mai mare creștere din bloc la acest indicator.
Experții avertizează că lipsa unei finanțări corelate cu reforme aplicate afectează productivitatea, accentuează deficitul de personal calificat și frânează avansul economic. Alte consecințe pe termen lung includ adâncirea sărăciei, a inegalității și exodul creierelor, fenomene care lasă statul neatractiv pentru investiții cu valoare adăugată ridicată și îl expun unor costuri publice mai mari.
Potrivit estimărilor Comisiei Europene, PIB-ul țărilor europene ar putea fi cu 8% până la 10% mai mare până în 2030 dacă mai mulți cetățeni ar atinge un nivel suficient de competențe de bază. Pentru România, care reprezintă 2% din PIB-ul total al UE, o alocare procentuală redusă limitează și impactul absolut al investiției publice.
Imaginea unei economii bazate pe costuri reduse este întărită de un studiu recent privind turismul. Bucureștiul a fost clasat pe locul al doilea între cele mai ieftine destinații de tip city break din Europa, cu un cost mediu zilnic de 66 de euro de persoană, după Tirana (59 de euro). Acest avantaj de cost, deși benefic pentru consum pe termen scurt, subliniază contrastul cu subfinanțarea educației și a cercetării, sectoare esențiale pentru dezvoltarea unei economii bazate pe inovare și productivitate ridicată.
