Zilele lucrate în probă trebuie plătite. Salariile restante pot fi cerute în instanță în termen de 3 ani

Zile de probă neplătite în instanță
Foto: Pavel Danilyuk / Pexels

Persoanele care au muncit efectiv pentru o firmă pot cere plata orelor lucrate chiar dacă angajatorul renunță la ele în perioada de probă. Recuperarea banilor poate începe cu o solicitare scrisă către firmă și poate continua cu sesizarea inspectorilor de muncă și o acțiune la tribunal.

Contează activitatea desfășurată: un interviu sau o evaluare a aptitudinilor diferă de executarea unor sarcini după un program, cu rezultate folosite de firmă. Denumirea de probă nu înlătură obligațiile angajatorului. Nu există un prag legal de ore după care orice test devine automat muncă.

Cererea de plată începe cu orele lucrate și dovezile lor

Pentru salariul neachitat, lucrătorul trebuie să poată descrie fiecare zi de activitate, intervalele orare și sarcinile îndeplinite. Sunt utile atât dovezile despre prezență, cât și cele despre remunerația convenită.

Se păstrează oferta, conversațiile privind banii și programul, sarcinile primite, pontajele, fișierele realizate, dovezile accesului și numele martorilor. Legea nu impune un set unic de probe obligatorii.

Angajatorului i se solicită în scris plata, cu precizarea locului, zilelor, orelor și activităților, precum și a sumei promise, indicând dacă aceasta era brută sau netă. La solicitare se atașează copii ale dovezilor.

Lucrătorul păstrează copia cererii și anexele, confirmarea expedierii și răspunsul primit. Dacă firma contestă doar o parte din program, i se cere să identifice în scris zilele și orele pe care le recunoaște.

Cererea poate folosi următorul model, completat numai cu informații care pot fi susținute: „Către [numele firmei]. Am lucrat la [locul], în zilele [datele], între orele [programul], efectuând [sarcinile]. Plata convenită a fost de [suma și dacă era brută sau netă]. Vă cer plata pentru [numărul] de ore lucrate și un răspuns scris. Anexez copii ale [mesajelor, programului, pontajului sau altor dovezi]. [Nume, date de contact, data].”

Dacă angajatorul neagă întreaga activitate, sunt relevante mesajul de chemare la lucru, instrucțiunile primite, rezultatul sarcinilor și dovezile de acces. Într-un litigiu de muncă, firma trebuie să prezinte propriile dovezi; documentele păstrate de lucrător ajută la stabilirea activității efective.

Suma cerută se calculează din brut și ore

Un calcul orientativ pentru trei zile cu program de opt ore, remunerate cu 30 de lei brut pe oră, înseamnă 24 de ore și o creanță salarială de 720 de lei brut. Acesta este totalul de trecut în solicitare pentru exemplul respectiv, inclusiv când firma contestă orele.

De la 1 iulie 2026, minimul salarial brut general pentru normă completă este de 4.325 de lei lunar, cu echivalentul orar de 25,949 lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 146/2026.

Din brut se determină contribuțiile salariatului: 25% pentru pensie și 10% pentru sănătate. Impozitul pe venit, de 10%, se aplică bazei rămase după contribuții și deducerile admise. Angajatorul suportă separat contribuția asiguratorie pentru muncă, de 2,25%; aceasta nu se reține din salariul angajatului.

Exemplul pentru o lună completă, la un brut de 7.000 de lei și fără deduceri sau alte rețineri, arată astfel: pensia presupune 1.750 de lei, sănătatea 700 de lei, iar baza impozabilă rămâne 4.550 de lei. Impozitul este de 455 de lei, ceea ce lasă un net de 4.095 de lei.

Acest net nu se transferă automat într-un calcul pentru câteva zile. Plata efectivă depinde de brutul convenit, ore, luna activității, deduceri și tratamentul contractelor care au fost active numai o parte din lună. Dacă regulile fiscale impun o diferență până la baza minimă de contribuții, aceasta revine angajatorului, în condițiile Codului fiscal.

Inspectorii verifică situația, iar tribunalul poate fi sesizat pentru bani

Sesizarea se adresează inspectoratului teritorial de muncă (ITM) competent pentru sediul firmei. Poate fi transmisă online, prin e-mail, prin poștă sau fax, ori depusă direct la sediul instituției.

Petiția trebuie să identifice reclamantul și angajatorul și să descrie perioada, locul activității, programul, sarcinile și remunerația promisă. Se anexează copii ale probelor. Sesizările fără date de identificare sunt clasate.

Ordonanța nr. 27/2002 stabilește un răspuns în 30 de zile de la înregistrarea petiției. Cercetările care necesită mai mult timp permit o prelungire de maximum 15 zile. Termenul privește răspunsul instituției, nu încasarea automată a salariului.

ITM poate controla atât munca fără contract, cât și respectarea drepturilor salariale. Dacă plata nu se face, lucrătorul se poate adresa tribunalului competent pentru domiciliul, reședința sau locul său de muncă.

Salariile restante pot fi solicitate în trei ani, calculați de la scadența plății. Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru.

Contractul trebuie verificat înainte de prima zi

Articolele 16 și 31 din Codul muncii prevăd încheierea în scris a contractului înaintea începerii activității și includerea probei în acesta. Firma trebuie să ofere salariatului un exemplar și să raporteze datele în registrul general de evidență a salariaților, REGES-ONLINE, până cel târziu în ziua care precedă începerea lucrului. Termenul rămâne valabil și când ziua respectivă este nelucrătoare. Semnătura obținută după mai multe zile muncite nu respectă obligația inițială.

Inspecția Muncii avertizează pe pagina sa dedicată muncii nedeclarate: „PRESTAREA MUNCII ÎN «PERIOADA DE PROBĂ» SE DESFĂȘOARĂ DUPĂ ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ”.

Verificarea documentului privește salariul, programul și norma, data începerii, durata determinată sau nedeterminată, locul activității, funcția ori meseria, concediul de odihnă și clauza privind proba.

Salariatul poate solicita din REGES-ONLINE un extras care cuprinde informațiile raportate de firmă, inclusiv remunerația, durata și programul contractual. Accesul este posibil prin identitatea digitală națională ROeID sau prin contul cu e-mail. Pentru activarea contului sunt disponibile semnătura digitală calificată și verificarea la ghișeu; activarea la ghișeu are valabilitate de 30 de zile.

Extrasul reflectă declarațiile angajatorului. Dacă înregistrarea lipsește, dovezile activității efective rămân necesare pentru susținerea cererii de plată.

Unui cod numeric personal (CNP) îi corespunde un singur cont. Schimbarea adresei de e-mail sau a metodei de autentificare nu generează un alt istoric al salariatului. Corecturile în registru sunt făcute de utilizatorii autorizați să raporteze, nu automat de platformă.

Registrul cuprinde și suspendările contractului. Articolul 4 alineatul (2) din Hotărârea Guvernului nr. 295/2025, reprodus în explicațiile Inspecției Muncii, prevede: „Angajatorii prevăzuți la art 1 completează și transmit în Registru următoarele date, fără a avea caracter limitativ: pct.(p) perioada, cauzele de suspendare și data încetării suspendării contractului individual de munca”.

Pentru suspendare și încetarea ei, raportarea se face până în ziua precedentă. Excepțiile includ certificatele medicale, pentru care termenul este de trei zile lucrătoare de la înregistrarea certificatului la angajator, respectiv absențele nemotivate și forța majoră, raportate în trei zile lucrătoare de la suspendare.

Proba are limite, dar păstrează drepturile salariale

Proba nu înseamnă muncă gratuită: salariul se plătește, vechimea se acumulează, iar celelalte drepturi din contract rămân valabile. Duratele maxime sunt:

  • 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție;
  • 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere;
  • 30 de zile pentru persoanele cu handicap.

La același angajator se stabilește, de regulă, o singură probă. O nouă perioadă este permisă la schimbarea funcției ori profesiei sau la trecerea într-un loc cu condiții grele, vătămătoare ori periculoase.

Firma poate încheia raportul de muncă în timpul probei sau la finalul acesteia prin notificare scrisă, fără motivare și fără preaviz. Remunerația deja câștigată rămâne însă exigibilă la data salarială convenită. Plata salariului trebuie făcută cel puțin lunar.

Internshipul și activitatea de zilier au reguli separate

Un internship presupune contract propriu și indemnizație: minimum 50% din salariul minim brut, proporțional cu timpul de activitate. Limita este de 720 de ore într-un interval de șase luni consecutive.

Contractul de internship se înscrie în registrul electronic gestionat de agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă sau de cea a municipiului București, în funcție de teritoriul unde activează organizația-gazdă.

Regimul zilierilor permite doar activități ocazionale, necalificate, în domeniile admise de lege. Sunt necesare evidența în registrul zilierilor și plata legală. Acest regim nu poate substitui proba contractuală pentru orice funcție.

Munca fără contract poate aduce amenzi ambelor părți

Articolul 260 din Codul muncii stabilește pentru firmă 40.000 de lei amendă pentru fiecare persoană primită fără contract, cu plafon cumulat de 1.000.000 de lei.

O abatere distinctă este lipsa transmiterii contractului în registru: amenda ajunge la 20.000 de lei pentru fiecare persoană, iar plafonul total este de 200.000 de lei.

Persoana care lucrează fără contract riscă, la rândul său, o amendă cuprinsă între 500 și 1.000 de lei.