Ce urmează după diagnosticul de Alzheimer? Sfaturi pentru îngrijirea celor dragi

La nivel mondial, aproape 50 de milioane de oameni suferă de demență, iar numărul lor este în continuă creștere. Boala Alzheimer este cea mai întâlnită formă de demență și afectează de obicei persoanele trecute de 65 de ani. Din păcate însă, această afecțiunea poate să apară și mai devreme, nefiind condiționată de vârstă. 

Diagnosticul de Alzheimer primit de o persoană apropiată este, cu siguranță, dureros pentru întreaga familie, deoarece boala este incurabilă. În timp, starea bolnavului se va agrava atât de mult încât acesta nu va mai putea trăi independent și va nevoie de ajutor permanent. Chiar dacă acesta este un moment foarte dificil, există soluții pentru ca persoana afectată să se poată bucura în continuare de o calitate bună a vieții. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este recomandată internarea bolnavului într-un centru specializat în îngrijirea pacientului cu Alzheimer.

Apelând la un cămin de bătrâni unde lucrează personal calificat, cu experiență în acest domeniu, rudele nu vor mai fi nevoite să renunțe la viața lor profesională și personală, ca să se dedice îngrijirii unei persoane cu Alzheimer. Evident, internarea într-un centru specializat nu înseamnă izolarea bolnavului, pentru că acesta trebuie să mențină constant legătura cu cei dragi. Comunicarea cu el va deveni însă mai dificilă, de aceea trebuie să cunoaștem recomandările specialiștilor privind interacțiunea cu un bolnav de Alzheimer. 

Răbdarea, regula de bază

Alzheimer poate schimba radical comportamentul persoanei afectate, astfel încât, uneori, rudele susțin că le este greu să-l mai recunoască pe cel drag. Pacientul poate deveni agresiv, este mereu agitat, poate avea halucinații și chiar un limbaj indecent, dar acesta este doar efectul bolii, bolnavul nu își dă seama că face gesturi nepotrivite, care îi afectează pe cei din jur. 

Simptomele pot fi ameliorate cu ajutorul medicamentelor, iar familia trebuie să arate foarte multă răbdare atunci când vizitează bolnavul. O reacție dură, impulsivă din partea celor dragi nu va face decât să agraveze starea pacientului.

Tehnici speciale de comunicare

Rudele trebuie să învețe și cum să abordeze noul mod de comunicare cu persoana dragă. Astfel, trebuie să știe că bolnavul uită mereu anumite informații, de aceea va repeta, probabil, aceleași întrebări de foarte multe ori pe durata unei vizite. Este posibil chiar să nu-și mai recunoască rudele sau să le confunde cu altcineva. În acest caz, răspunsul trebuie să fie unul blând, iar vizitatorii să explice, chiar și de mai multe ori, cine sunt și de ce au venit să-l vadă.

De asemenea, pacientul trebuie să fie menajat și să nu i se dea vești care ar putea să-l întristeze sau să-l enerveze. Acest lucru l-ar putea agita și mai mult, agravându-i starea. Spre exemplu, dacă va întreba despre o rudă sau un prieten care a murit de mult, vizitatorul trebuie să-i ascundă acest lucru și să-i spună doar că respectiva persoană este plecată și va lipsi mai mult timp.

Este posibil ca bolnavul să nu mai țină minte evenimente importante care au avut loc cu mult timp în urmă, cum ar fi nașterea unui nepot sau moartea soțului sau soției. Este foarte important ca aceste informații să-i fie oferite cu mare grijă sau chiar ascunse, pentru a nu-i provoca emoții foarte intense. Desigur, vizitatorul nu trebuie să se arate niciodată uimit sau deranjat de faptul că bolnavul a uitat un eveniment care a avut cândva o semnificație deosebită pentru el.

Terapia ocupațională, de mare ajutor

Persoanele afectate de Alzheimer se vor simți mai bine dacă vor urma ședințe de terapie ocupațională, care sunt de mare ajutor mai ales în primele stadii ale bolii. Activitățile plăcute vor încetini agravarea bolii și vor constitui un mod agreabil în care își vor petrece timpul la cămin. 

În funcție de nevoile și posibilitățile lor, rezidenții pot urma ședințe de stimulare cognitivă sau ateliere de desen ori muzică. Plimbările în aer liber sunt, de asemenea, binevenite, dar pacientul trebuie să fie permanent însoțit. 

În concluzie, îngrijirea unei persoane cu Alzheimer presupune multă dedicare și ar trebui lăsată în seama unor persoane calificate în acest sens. Menținând legătura cu persoana dragă afectată de această boală, familia îi poate fi în continuare alături, astfel încât calitatea vieții să rămână una cât mai bună.

Citește și