Pescuitul la plasă – una dintre cele mai vechi metode pentru prinderea peștilor
Deși mulți îl privesc azi ca pe un sport sau ca pe un mijloc de relaxare, pescuitul s-a născut ca o necesitate, încă din zorii civilizației umane. Astfel, strămoșii noștri din preistorie, care nu aveau încă la dispoziție supermarket-uri și piețe de unde să-și procure mâncarea de-a gata, erau nevoiți să-și facă rost de hrană direct din natură.
Cum frunzele și fructele nu erau suficiente pentru a le asigura necesarul de nutrienți, au simțit nevoia să își diversifice alimentația și cu ceva proteină animală. Au fost atrași prima dată de acele vietăți care populau apele și astfel a apărut pescuitul, despre care se spune că este o îndeletnicire mai veche decât vânătoarea.
De la bățul de lemn sau os, la plasa de pescuit
La început, peștele se prindea cu mâna, apoi oamenii au inventat unelte speciale, pentru un plus de eficiență. Mai întâi au apelat la un băț ascuțit în vârf, confecționat din lemn sau din os, apoi au trecut la nivelul următor, inventând harponul. Undița a apărut mult mai târziu, însă pe măsură ce populația s-a înmulțit și a evoluat, a apărut și nevoia de a prinde mai mult pește, pentru a potoli foamea tuturor.
Era greu să facă acest lucru cu uneltele rudimentare existente la acea vreme și astfel au fost inventate în acest context plasele de pescuit. Cea mai veche plasă de pescuit descoperită până acum datează de acum mai bine de 10.000 de ani și era realizată din fibre de salcie.
Noi dovezi ale utilizării plaselor de pescuit
O descoperire mai recentă din Coreea confirmă faptul că plasele de pescuit erau folosite deja cu mult timp înainte. De această dată este vorba de mai multe pietre despre care s-a stabilit că erau folosite pentru scufundarea plaselor de pescuit în apele oceanului, iar experții au stabilit că acestea au o vechime de peste 29.000 de ani. Odată cu aceste pietre, au fost descoperite și resturi ale unei plase de pescuit, care datează din mezozoic.
Există însă și altfel de dovezi ale utilizări plaselor de pescuit din cele mai vechi timpuri, cum ar fi o sculptură în piatră datată între anul 4.200 și 500 înaintea erei noastre, pe care pot fi zărite linii orizontale și verticale ce seamănă cu o plasă de pescuit.
Tipuri de plase de pescuit
Revenind în zilele noastre, putem vorbi în prezent de o varietate foarte mare de plase de pescuit, dintre care le prezentăm pe cele mai des utilizate.
- Setca – numită și avă, este confecționată din trei rânduri de plase, respectiv o plasă principală și două plase secundare, montate de-o parte și de cealaltă a celei principale. Peștele se prinde în plasa principală, iar cele două plase secundare îl împiedică să se elibereze.
- Năvodul – este cel mai cunoscut tip de plasă, fiind destinat pescuitului pe suprafețe întinse. Năvodul este utilizat mai ales pentru pescuitul industrial. Este compus din două părți numite „aripi”, între care se montează matita. Aceasta este o altă plasă sub forma unui sac, în care se adună peștele atunci când năvodul este tras la mal.
- Prostovolul – confecționat din poliamidă, are o forma unui coș conic, prevăzut la bază cu bile din plumb, înșirate pe o sfoară. Se aruncă pe suprafața apei, desfășurându-se pe circa 5 metri pătrați, iar bilele din plumb fac ca plasa să se strângă ca un sac, atunci când este trasă sfoara pe care sunt înșirate. În acest mod, peștele din arealul respectiv este prins în plasă, iar aceasta se trage din apă cu ajutorul aceleiași sfori.
Așadar, pescuitul la plasă este mai eficient decât cel la undiță, iar folosind un astfel de instrument ai multe șanse să te întorci acasă cu mult pește.