Cum a schimbat tehnologia modernă tratarea afecțiunilor cardiace
Avansurile tehnologice din ultimele decenii s-au răsfrânt și asupra modalităților de diagnostic și tratament din domeniul medical, având impact inclusiv asupra intervențiilor chirurgicale. Utilizarea tehnologiei avansate în medicină a condus la creșterea ratei de succes a procedurilor, precum și la îmbunătățirea siguranței. Citește în continuare și află care sunt cele mai moderne metode de tratament a afecțiunilor cardiace.
Angioplastia
Angioplastia sau intervenția coronară percutană deschide arterele coronare blocate prin intermediul unui dispozitiv metalic numit stent. Abordul se face la una dintre arterele membrelor (cel mai frecvent artera femurală), iar procedura propriu-zisă se realizează prin intermediul unui cateter lung și foarte subțire care este ghidat radiografic până la nivelul arterei coronare afectate. Odată ajuns în locul obstruat, balonul stentului este umflat, iar presiunea deschide lumenul vasului, împingând plăcile de aterom responsabile de blocarea vasului. Procedura poate fi folosită în tratamentul anginei pectorale sau a ischemiei cardiace.
Pacemakerul
Pacemakerul este un dispozitiv implantat sub piele, în zona superioară a pieptului. Acest dispozitiv este conectat la una dintre camerele inimii prin intermediul unui fir foarte lung. Dispozitivul monitorizează permanent ritmul cardiac, iar atunci când detectează scăderi ale frecvenței cardiace sau neregularități, trimite semnale electrice pentru a stimula contracția inimii. Implantarea pacemakerului este indicată în patologii în care inima bate prea încet (bradicardie).
Defibrilatorul
Defibrilatorul este un dispozitiv implantat într-o manieră similară pacemakerului. Acesta monitorizează frecvența și regularitatea ritmului cardiac, iar atunci când detectează un ritm accelerat și neregulat, transmite semnale electrice care restabilesc ritmul regulat. Implantarea defibrilatorului este utilizată pentru tratamentul și prevenirea unor aritmii severe în situații precum patologii cardiace congenitale, sindrom de QT prelungit, sindrom Brugada, antecedente de infarct miocardic, antecedente de aritmii ventriculare etc.
Ablația
Ablația cu radiofrecvență este o procedură utilizată pentru tratamentul aritmiilor. Asemenea angioplastiei, ablația este realizată prin intermediul unui cateter lung introdus într-un vas de sânge de la nivelul membrelor (cel mai frecvent, un vas de la nivel inghinal). Cateterul este ghidat până la nivelul inimii, la locul specific (focar) responsabil de apariția aritmiei. Detecția acestui loc se face cu ajutorul semnalelor electrice. Ablația focarului aritmogen prin radiofrecvență presupune distrugerea țesutului cardiac responsabil de apariția aritmiei.
Toate aceste metode de tratament moderne reprezintă proceduri minim invazive, nedureroase. Durata de efectuare a procedurii propriu-zise este redusă și se poate întinde pe parcursul a câtorva ore. De cele mai multe ori, aceste proceduri impun folosirea exclusivă a anesteziei locale înainte de introducerea cateterului în vasul de sânge periferic, nefiind necesară anestezie regională sau generală. Recuperarea se realizează relativ rapid și nu necesită spitalizare continuă, iar riscurile asociate procedurii sunt considerabil mai mici comparativ cu intervenția chirurgicală clasică.
În concluzie, tehnologia modernă aduce avantaje considerabile în domeniul cardiologic, prin eficientizarea și creșterea gradului de siguranță a unor proceduri precum angioplastia, implantarea dispozitivelor de control al ritmului cardiac sau ablația prin radiofrecvență.
Surse informative
Sherrell, Zia. “Heart Procedures: Caths, Stents, Transplants, and More.” Medical News Today, MediLexicon International, 8 Nov. 2021, www.medicalnewstoday.com/articles/heart-procedures#pacemakers.