Ce va aduce 2023 pentru Iran și mișcarea sa de protest? | Știri

Numărul demonstrațiilor de stradă din Iran a scăzut în ultimele săptămâni, dar acestea nu au dispărut, sfidând unele previziuni timpurii că s-ar estompa, dar nu au reușit să zdruncine fundațiile republicii islamice.

Dacă ceva, mișcarea de protest s-a dovedit a fi rezistentă. Au trecut acum peste 100 de zile de când protestele au izbucnit în Iran după moartea lui Mahsa Amini, care a fost arestat de poliția morală în septembrie pentru că nu a respectat un cod vestimentar obligatoriu pentru femei.

Numărul mare de morți – organizațiile pentru drepturile omului din străinătate spun că peste 500 de persoane au fost ucise în revolte – nu a oprit fluxul și refluxul mișcării de protest. Nici nu are o represiune guvernamentală dură și execuția a cel puțin două persoane în cazuri legate de proteste, cu potențialul să vină mai multe.

Deci, la ce vă puteți aștepta pentru 2023?

Iranul nu este în pragul schimbării de regim, dar protestele au schimbat fundamental relația dintre stat și popor, potrivit Sina Azodi, un membru nerezident al think tank-ului Consiliului Atlantic.

„Cred că protestele vor continua într-un fel sau altul, deoarece guvernul iranian nu a reușit să abordeze cauza principală a protestelor”, a spus el pentru Al Jazeera. „Nu cred că situația este sustenabilă pentru că, dacă guvernul nu abordează nemulțumirile populației din când în când, trebuie să dea dovadă de același nivel de brutalitate pentru a înăbuși protestele. Nu este clar în acest moment dacă statul are un interes în abordarea nemulțumirilor oamenilor”.

Protestele au deteriorat semnificativ relațiile dintre Teheran și Occident, deoarece SUA, UE, Marea Britanie, Canada, Australia și Noua Zeelandă au impus sancțiuni pentru drepturile omului ca răspuns la ceea ce ei au numit o „reprimare brutală” a protestatarilor.

Două eforturi majore conduse de Occident de a pedepsi Teheranul la Organizația Națiunilor Unite au câștigat, de asemenea, majoritate de voturi, ceea ce a condus la stabilirea unei misiuni de constatare a faptelor cu privire la răspunsul la proteste și la expulzarea Iranului din Comisia pentru Statutul Femeii.

Ca răspuns, Iranul a spus că acele țări nu sunt calificate să condamne încălcările drepturilor omului din Iran din cauza istoricului lor de încălcări și și-au impus propriile sancțiuni oficialilor și entităților americane și europene.

De asemenea, Ministerul iranian de Externe a respins cu strictețe orice cooperare cu misiunea de stabilire a faptelor, deoarece o consideră un „instrument politic” și susține că Teheranul este un campion al drepturilor omului.

JCPOA și Rusia

Analistul politic din Teheran, Diako Hosseini, consideră că tulburările din Iran au schimbat percepțiile în Occident mai mult decât au schimbat în Teheran.

Hosseini a declarat pentru Al Jazeera că grupurile care se opun restabilirii acordului nuclear al Iranului din 2015 cu puterile mondiale împing acum din ce în ce mai mult administrația președintelui american Joe Biden să renunțe la discuțiile, care sunt în limbo din septembrie.

„Guvernul SUA este cel care trebuie să decidă dacă dorește să cedeze acestei presiuni politice și să lase un Iran cu perspective nucleare în voia lui, acceptând riscurile sau să elimine calculele greșite cu privire la protestele din Iran și viitorul lor și să se întoarcă la un acord care poate restabili stabilitatea strategică a relaţiilor bilaterale şi a regiunii”, a spus el.

Statele Unite au declarat public că negocierile pentru revenirea la acordul abandonat unilateral în 2018 – care ar ridica sancțiuni dure împotriva Iranului dacă ar fi pus în aplicare, reducând în același timp programul nuclear al Teheranului – nu sunt o prioritate, deoarece protestele continuă în Iran.

Principalii reprezentanți ai politicii externe ai Iranului și ai UE s-au întâlnit săptămâna trecută în Iordania și ambii și-au semnalat sprijinul pentru revenirea la Planul de acțiune cuprinzător comun (JCPOA), așa cum este cunoscut oficial acordul.

Dar nu se așteaptă o descoperire imediată, iar Iranul a spus că nu va face noi concesii din cauza tulburărilor interne sau a presiunii din străinătate.

Analistul Hosseini a mai spus că nu crede că Teheranul își va modifica în mod semnificativ obiectivele și tacticile de politică externă din cauza presiunii externe, dar a subliniat că acuzațiile de înarmare a Rusiei cu drone pentru război în Ucraina ar putea aduce unele schimbări.

„Deși Rusia are legături strânse cu Iranul, Teheranul preferă să nu fie o parte directă a războiului pentru simplul motiv că nu are niciun interes vital în el”, a spus Hosseini. „Este probabil ca Iranul să adopte o abordare mai precaută în sprijinirea Rusiei, sperăm că nu va suporta costuri inutile”.

În timp ce menține sprijinul pentru aliații din Yemen, Siria, Liban și Irak, Teheranul menține liniile de comunicare deschise cu Arabia Saudită, iar ministrul de externe Hossein Amirabdollahian a declarat recent că Iranul este dispus să aibă un dialog direct și cu Arabia Saudită Egipt.

Restricții economice și internet

Autoritățile iraniene se confruntă cu provocări interne semnificative în ceea ce privește economie, întrucât revoltele și o serie de greve legate de proteste au acumulat doar presiunea pe care sancțiunile SUA și administrarea proastă locală au suportat-o.

Puterea de cumpărare a iranienilor continuă să scadă zi de zi, cu inflația depășind 40% și moneda națională a țării, rialul, atingând noi minime de aproximativ 41.000 pe dolar în ultimele zile ale lunii decembrie.

Restricțiile fără precedent privind conexiunea la internet au provocat, de asemenea, daune nespuse economiei și capacității oamenilor de a se conecta la internet.

Milioane de oameni folosesc în mod regulat rețele private virtuale (VPN) în Iran pentru a ocoli filtrele online, dar o accelerare masivă a VPN-urilor le-a făcut pe multe dintre ele inutilizabile, lăsând multe deconectate de la platformele globale majore care au fost blocate.

Autoritățile au promis că platformele vor fi deblocate după ce „securitatea” va fi restabilită, dar cercetătorul pentru securitatea internetului și drepturile digitale Amir Rashidi consideră că este puțin probabil, citând Telegram ca exemplu de aplicație majoră favorizată de zeci de milioane de iranieni, care a fost blocată în 2018 în urma o rundă anterioară de proteste publice.

„În ultimele săptămâni, am observat o limitare intenționată a lățimii de bandă internațională care afectează afacerile locale. Cred că Iranul se îndreaptă către implementarea legală a VPN-ului și a blocării straturilor”, a declarat Rashidi pentru Al Jazeera.

Dar Rashidi a spus că serviciile dezvoltate la nivel local, cum ar fi aplicațiile de mesagerie, rămân cea mai mare preocupare a lui, deoarece ar putea fi folosite ca instrumente de supraveghere.

„Guvernul iranian obligă indirect utilizatorii să treacă la acele aplicații pentru a primi servicii bancare și toate serviciile de e-guvernare. Oricine este preocupat de viitorul libertății internetului în Iran ar trebui să fie preocupat de trecerea utilizatorilor la instrumente locale. Aceasta este ultima linie de apărare împotriva internetului național”.