Kosovo închide punctul de trecere principal al frontierei cu Serbia pe fondul protestelor | Știri de politică

Închiderea de către Pristina a punctului de trecere Merdare de la granița de est a Kosovo vine în contextul în care tensiunile cu vecinii săi din Balcani sunt în spirală.

Kosovo și-a închis cel mai mare punct de trecere a frontierei după ce protestatarii l-au blocat de partea sârbă pentru a-și sprijini rudele etnice din Kosovo în refuzul de a recunoaște independența țării.

Mișcarea de miercuri a lăsat deschise doar trei puncte de intrare între cele două țări, alte două puncte de trecere de la granița cu Serbia fiind închise de proteste similare din partea Kosovo din 10 decembrie.

Cel mai recent strigăt a venit la câteva ore după ce Serbia a declarat că și-a pus armata la cel mai înalt nivel de alertă posibil după săptămâni de escaladare a tensiunilor dintre Belgrad și Pristina.

Sârbii din Serbia au folosit marți un camion și tractoare pentru a instala cel mai recent punct de control, în apropierea punctului de trecere Merdare de la granița de est a Kosovo, a informat presa din Belgrad.

Obstrucția împiedică mii de kosovari care lucrează în altă parte în Europa să se întoarcă acasă pentru sărbători.

Aproximativ 50.000 de sârbi care trăiesc în nordul Kosovo, împărțit etnic, refuză să recunoască guvernul de la Pristina sau statutul Kosovo ca țară separată de Serbia. Ei au sprijinul multor sârbi din Serbia și guvernul acesteia.

Închidere în curs

„Dacă ați intrat deja în Serbia, trebuie să utilizați alte puncte de trecere a frontierei… sau să treceți în Macedonia de Nord”, a declarat Ministerul de Externe al Kosovo pe pagina sa de Facebook, anunțând închiderea punctului de trecere Merdare.

Închiderea a intrat în vigoare la miezul nopții, chiar dacă permisul era aparent deja inutilizabil.

Punctul de intrare Merdare este cel mai important din Kosovo pentru transportul rutier de marfă. Țara are conexiuni feroviare internaționale.

Din 10 decembrie, sârbii din nordul Kosovo au făcut schimb de focuri cu poliția și au ridicat peste 10 puncte de control în și în jurul Mitrovica.

Acțiunea lor a urmat arestării unui fost polițist sârb pentru că ar fi agresat polițiști în activitate.

Alte două puncte de control au fost ridicate în nord, marți.

Gripa rusă

Ministrul de Interne al Kosovo a acuzat Serbia, sub influența Rusiei, că încearcă să-și destabilizaze țara prin proteste.

Serbia neagă că vrea să-și destabilizeze vecinul și spune că vrea doar să protejeze minoritatea sârbă care trăiește în ceea ce este acum teritoriul kosovar, dar nu este recunoscută de Belgrad.

Moscova a declarat miercuri că sprijină încercările Serbiei de a-i proteja pe etnicii sârbi din nordul Kosovo, dar a negat acuzaţia Pristinei că Rusia a alimentat cumva tensiunile în încercarea de a face ravagii în Balcani.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este „greșit” să caute influența distructivă a Rusiei.

„Serbia este o țară suverană și, desigur, protejează drepturile sârbilor care trăiesc în apropiere în condiții atât de dificile și, desigur, reacționează dur atunci când aceste drepturi sunt încălcate”, a spus Peskov.

„Având relații aliate, istorice și spirituale foarte strânse cu Serbia, Rusia monitorizează foarte atent ce se întâmplă, cum sunt respectate și garantate drepturile sârbilor”, a adăugat el. „Și bineînțeles că sprijinim Belgradul în acțiunile care sunt întreprinse”.

Decenii de turbulențe

Kosovo, majoritar albanez, și-a declarat independența față de Serbia în 2008, cu sprijinul occidental, în urma unui război din 1998-99 în care NATO a intervenit pentru a proteja etnicii albanezi.

Guvernul kosovar a cerut forţei NATO de menţinere a păcii a ţării, KFOR de aproximativ 4.000 de militari, să înlăture baricadele. Dar KFOR nu are autoritatea de a acționa pe teritoriul sârbesc.

Declarația de independență a Kosovo a venit la 10 ani după un război între luptătorii etnici albanezi și forțele sârbe, care a ucis 13.000 de oameni, majoritatea etnici albanezi.

Serbia, susținută de aliații săi Rusia și China, nu recunoaște statul fostei sale provincii, dar majoritatea țărilor occidentale o fac, inclusiv Statele Unite.