„Gândurile suicidare lovesc în fiecare zi”: flagelul sextorsiunii în India | Știri din rețelele sociale
Bikaner și Sidhi, India – Shyam, un șofer de camion din orașul Prayagraj, din nordul Indiei, nu a întreținut relații sexuale cu soția sa însărcinată de șase luni când a văzut un anunț pe aplicația de mesagerie Telegram care promite că îi va îndeplini fanteziile.
Shyam, în vârstă de 44 de ani, a fost impresionat de tonul formal al anunțului și a urmat cu nerăbdare un link către un site web cu tematică roz, unde i s-a cerut să plătească o taxă de înregistrare de 4.000 de rupii indiene (48,28 USD).
Shyam a plătit la banca locală și s-a întors acasă entuziasmat să acceseze site-ul web, doar pentru a i s-a cerut să plătească încă 6.000 de rupii (72,44 USD) pentru fiecare sesiune de sex cibernetic. El a plătit suma și i s-a spus să aștepte un apel video pentru următoarele 24 de ore.
Câteva ore mai târziu, Shyam a primit un apel video de la un număr necunoscut. Scoțându-și cămașa, Shyam s-a oprit în fața camerei telefonului și a răspuns. După câteva secunde, pe ecran a apărut o tânără goală care se atingea. Apoi apelul telefonic a fost întrerupt.
În timp ce Shyam încerca să-și dea seama ce s-a întâmplat, a primit un mesaj WhatsApp de la același număr împreună cu o înregistrare a apelului video. Mesajul a venit cu o amenințare: depuneți 15.000 de rupii (181 USD) în acest cont bancar în 24 de ore sau acest videoclip va deveni viral.
Shyam a estimat că i-ar lua 10-12 luni pentru a economisi această sumă cu salariul său lunar de 20.000 de rupii (241 USD), care abia este suficient pentru a-și întreține familia de patru persoane.
„Finanțele mele erau deja scăzute, așa că a trebuit să folosesc banii pe care îi economisisem pentru școlarizarea fiului meu”, a spus Shyam pentru Al Jazeera, vorbind cu condiția ca el să fie numit cu un pseudonim.
„Ușurarea mea a fost de scurtă durată, deoarece plata a fost urmată de apeluri și mesaje text care mă șantajau să depun 30.000 de rupii (362,14 USD), ceea ce am făcut în cele din urmă împrumutându-mă de la prieteni”.
Shyam se numără printre numărul tot mai mare de victime ale sextorsiunii online din India.
Cândva un fenomen asociat cu personalitățile publice din Bollywood și politică, astfel de escrocherii au devenit mai răspândite în toate sectoarele societății indiene, împreună cu creșterea omniprezentă a smartphone-urilor și a internetului rapid.
Deși statisticile privind înșelătoriile de sextorsionare online nu sunt disponibile, 52.974 de infracțiuni cibernetice au fost raportate în India în 2021, conform Biroului Național de Evidență a Crimelor (NCRB), față de 44.735 de cazuri în 2019.
Un total de 13.196 dintre aceste cazuri au fost înregistrate în temeiul Secțiunii 67 din Legea privind Tehnologia Informației din 2000, care sancționează publicarea sau distribuirea de materiale obscene în formă electronică.
Mulți experți cred că sextorsionarea online este extrem de subraportată din cauza constrângerilor de colectare a datelor și a stigmatizării sociale a apariției.
„Instanțe ale acestei fraude au crescut în timpul blocării cauzate de COVID-19, deoarece majoritatea oamenilor au fost ținți la domiciliu pentru a lucra și au fost expuși la internet mai mult decât oricând”, a declarat Rakshit Tandon pentru Al Jazeera, un expert în securitate cibernetică cu sediul în Noida. .
„Pentrunderea internetului a crescut, de asemenea, pe măsură ce smartphone-urile și internetul ajung la grupurile cu venituri mici”.
India are peste 932 de milioane de utilizatori de internet, mai mult decât orice altă țară, cu excepția Chinei, potrivit Statista. Statista estimează că această cifră va crește la peste 1,5 miliarde până în 2040.
Oamenii care sunt singuri sau blocați în relații fără sex, tinerii adulți disperați să-și piardă virginitatea și adulții mai în vârstă care nu au nicio ieșire pentru dorințe sunt printre cei vulnerabili la sextorsionare. Persoanele cu alfabetizare digitală scăzută sunt considerate a fi deosebit de expuse riscului.
Escrocii folosesc de obicei persoane false pentru a-și viza victimele prin intermediul rețelelor sociale, aplicațiilor de întâlniri, mesajelor text spam și reclamelor online.
Înșelătoria începe adesea cu o cerere de prietenie sau un mesaj de la un profil fals al unei femei atrăgătoare. Prietenii potențialelor ținte sunt, de asemenea, adesea contactați pentru a fi folosiți pentru un posibil șantaj. Înainte ca escrocii să se apropie de ținta lor, profilul lor de pe rețelele sociale poate fi analizat pentru a dovada că se bucură de un stil de viață strălucitor.
O altă metodă obișnuită implică postarea de link-uri către site-uri web înșelătorie și conturi de rețele de socializare sub rulete și videoclipuri populare pe Instagram și Facebook, în grupuri Telegram sau pe site-uri și forumuri populare. Site-urile web de înșelătorie deseori se străduiesc să pară profesionale. În unele cazuri, un videoclip pornografic sau o prostituată este folosită pentru a atrage persoana să facă acte sexuale.
„Designul site-ului web contribuie la formarea unei impresii autentice cu un ton formal care este văzut ca fiind profesional”, a declarat Natwar, un tânăr de 26 de ani, a recunoscut fraudă cibernetică în Mewat, estul Rajasthanului, pentru Al Jazeera, cerând doar să fie identificat. dupa numele lui.
Pentru potențialii escroci din regiunile subdezvoltate precum Mewat, unde rata analfabetismului este de peste 30%, construirea unui întreg site web poate fi dificilă și consumatoare de timp.
Apelarea unei ținte direct prin WhatsApp sau implicarea acesteia pe rețelele sociale este adesea mai atrăgătoare.
„Șansele de a reuși orice încercare sunt aproximativ aceleași în toate tehnicile”, a spus Natwar, care a fost arestat de mai multe ori pentru fraudă informatică.
„Odată ce reușim, ne vom asigura că salvăm fotografiile nud și vom înregistra pe ecran videoclipul, care este gol din partea noastră și durează doar 6 până la 10 secunde, și vom închide apelul.”

According to a study by Sophos, a cybersecurity firm in the United Kingdom, almost half a million US dollars in profits were generated by sextortion spam messages between September 1, 2019, and January 31, 2020, alone. India was identified as the source of 3.73 percent of the messages, more than any country apart from Vietnam, Brazil, Argentina and South Korea.
Some scammers have been known to impersonate the police to extract money from their victims.
Ajay, a plumber in Nagaur, Rajasthan who earns 10,000-15,000 Indian rupees ($120-181) per month, said a person identifying himself as a member of the Indian Police Service (IPS) threatened to prosecute him for paying for sex after he was blackmailed out of 60,000 rupees ($724.48) in a sextortion scam on Facebook.
“On the second day, I blocked the scammer’s number but after a few hours, I received a call from an unknown number identified as ‘Shyam IPS’ on Truecaller, a caller identification application,” Ajay told Al Jazeera, speaking on the condition he would not be identified by his real name.
Ajay said the person posing as a police officer told him to “negotiate” with the extortionist or face up to four years in prison for buying sexual services. Ajay blocked the number after consulting with a counsellor from a local non-governmental organisation (NGO).
The effect of sextortion on victims isn’t limited to their finances.
In a society where sex is shrouded in taboos, victims’ mental health can suffer, too.
Shyam, the truck driver in Prayagraj, said he has not had a peaceful night’s sleep since he was scammed early this month. Not only does he fear that his sextortion video will be circulated, he feels guilty for seeking sexual gratification outside his marriage during his wife’s pregnancy.
“Suicidal thoughts strike every day,” he said. “I even tried to end my life once but failed the minute the thought of my kid arose. My income wasn’t sufficient even for us and now with this debt and the mental torment, life is becoming hell. This is something that I can’t even share with anyone”.
‘Psychological game’
Mukesh Choudhary, a cybercrime consultant for the Jaipur Police, said scammers take advantage of victims’ exaggerated fears as well as their ignorance of India’s cyberlaws, which allow authorities to remove obscene material from the Internet.
“The fear of video dissemination is a psychological game because the videos are very rarely posted online because if they do, they could be punished under Section 67 of The Information Technology Act, 2000, which penalises publishing or distributing obscene material in electronic form. It could be deleted if they do,” Choudhary said.
“These aren’t the private videos of a famous person, nor do they have a YouTube channel with millions of subscribers for making them viral. Using stigma, fear, and misinformation, they play with the victim’s mind.”
Fearing stigma, many victims prefer to seek help from NGOs instead of the police as it allows them to communicate over the phone and keep their identity private.
“Most victims come to us with a fabricated story and say they don’t want to go to the police because they don’t want to be defamed,” Milind Agarwal, president of India’s first cybercrime NGO, Cyber Crime Awareness Society, told Al Jazeera.
“First, we convince them the footage won’t be posted online. Second, we ask that they block them for the next two to three days and don’t answer unknown calls or messages. They must report any contact with outsiders. They’ll follow up for two to three days and then stop. “This strategy has worked in every case.”
Charges are brought in only about one-third of reported cybercrime cases, according to NCRB data. Some experts believe police apathy and a lack of properly-trained and forensic resources are key factors in the low prosecution rate.
“If you are an ordinary man, police won’t register your complaint if it is merely a threat and until the video has been posted online,” Agarwal said.
“The approach appears to be the inverse for influential figures.”
While cybercrime is rapidly evolving due to advances in technology, the related law is nearly 20 years old and has only been amended once.

„Datorită îmbunătățirilor tehnologice, programele și rețelele de calculator evoluează constant, iar odată cu acest progres evoluează și criminalitatea cibernetică și au și pedepse mai simple. Pedepsele trebuie să fie dure pentru a reduce astfel de infracțiuni”, a declarat Shashank Tiwari, un avocat al Curții Supreme din statul central Madhya Pradesh, specializat în cazuri de criminalitate cibernetică, pentru Al Jazeera.
Ca infracțiune fără frontiere, criminalitatea cibernetică pune, de asemenea, probleme de jurisdicție.
„Mai multe jurisdicții sunt provocatoare. Rajasthanul este un hotspot de sex, așa că am creat o platformă pentru a oferi asistență poliției din alte state”, a declarat Sharat Kaviraj, inspectorul general adjunct al Biroului de evidență a criminalității de stat pentru Al Jazeera.
„Ministerul de Interne a implementat și măsuri împotriva criminalității cibernetice interstatale. Infractorii exploatează practic vulnerabilitățile sistemului, astfel încât procedurile de emitere a cardului SIM, deschiderea contului bancar și Know Your Customer ar trebui consolidate.
Experții în criminalitatea cibernetică spun că, dacă India vrea să evite să devină un focar al sextorsionării, țara trebuie să reformeze legea, să își modernizeze sistemul de poliție și să înlăture rușinea socială asociată sexului.
Între timp, victime precum Shyam și Ajay simt că nu au niciun recurs legal și se bazează pe sfaturile oferite de ONG-uri pentru a face față.
„Încă mă întreb de ce eu, o persoană săracă, care abia supraviețuiește cu familia lui, am fost vizată pentru fraudă financiară”, a spus Ajay. „Dar apoi mi-am dat seama că nu sunt important pentru sistem, dar sunt suficient de important pentru societate încât ar duce la moartea mea dacă lucrurile ies. O țintă perfect lipsită de apărare.
Dacă dumneavoastră sau cineva pe care îl cunoașteți riscați să se sinucidă, liniile telefonice internaționale pentru sinucidere pot fi găsite la www.befrienders.org
Sursa: www.aljazeera.com