Când ar trebui să mergi la un consult neurologic: 7 semne și simptome

Neurologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor sistemului nervos, ce pot afecta creierul, măduva spinării și nervii periferici. Un medic neurolog este specializat în evaluarea funcției sistemului nervos și în identificarea cauzelor diferitelor simptome neurologice.

Consultul neurologic joacă un rol crucial în stabilirea unui diagnostic corect, deoarece îi permite specialistului să pună un diagnostic și să construiască un plan de tratament adecvat, prin examinarea reflexelor, a forței musculare, a coordonării și a altor funcții neurologice, dar și pe baza evaluării unor simptome specifice. Vezi care sunt acestea!

1. Dureri de cap persistente sau severe

Durerile de cap frecvente sau intense, posibil însoțite de greață, vărsături, tulburări de vedere sau slăbiciune, pot indica o afecțiune neurologică. Printre cele mai frecvente cauze se numără migrena, o tulburare cronică ce este caracterizată prin dureri pulsatile, de obicei localizate pe o parte a capului.

Cefaleea cluster este o afecțiune rară, dar extrem de dureroasă, care apare în episoade ciclice, responsabilă pentru acest simptom. În cazuri mai grave, durerile de cap mai pot fi cauzate de tumori cerebrale, hipertensiune intracraniană sau hemoragii cerebrale.

2. Amețeli sau vertij

Senzația de amețeală sau de pierdere a echilibrului poate fi tranzitorie și benignă, dar dacă apare frecvent sau este severă, poate indica o afecțiune neurologică. Vertijul este acea senzație că obiectele din jur se rotesc într-un mod incontrolabil.

Această condiție medicală este de obicei cauzată de o afecțiune vestibulară, precum boala Ménière sau nevrita vestibulară, care afectează urechea internă. De asemenea, amețelile pot apărea în cazul unor tulburări ale cerebelului, partea creierului responsabilă de echilibru și coordonare.

3. Amorțeală sau furnicături

Senzația de amorțeală, furnicături sau slăbiciune într-o parte a corpului poate fi cauzată de probleme ale nervilor periferici, ale măduvei spinării sau ale creierului. Printre cauze se numără accidentul vascular cerebral (AVC), care poate duce la paralizie parțială.

De asemenea, o altă cauză este neuropatia periferică, cauzată adesea de diabet sau de anumite deficiențe vitaminice. Scleroza multiplă, o boală autoimună care afectează sistemul nervos central și duce la deteriorarea tecii de mielină a nervilor, determină aceleași manifestări.

4. Slăbiciune musculară

Slăbiciunea musculară progresivă sau instalată brusc poate indica o problemă neuromusculară gravă. Miastenia gravis este o boală autoimună care afectează comunicarea dintre nervi și mușchi, ducând astfel la episoade de oboseală ridicată și dificultăți de mișcare semnificative.

Distrofiile musculare sunt grupate într-o categorie de boli genetice, a căror evoluție determină slăbirea progresivă a grupelor musculare. Alte cauze posibile includ accidentele vasculare cerebrale sau leziunile de la nivelul măduvei spinării, care pot duce la pierderea forței musculare.

5. Tulburări de mișcare

Tremorul, rigiditatea musculară, dificultatea de a coordona mișcările sau instabilitatea pe care le poate observa un medic neurolog pot fi semne ale unor boli neurologice progresive. Boala Parkinson, caracterizată prin tremor, rigiditate și încetinirea mișcărilor, este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni de acest tip.

Boala Huntington este o afecțiune genetică rară, manifestată prin efectuarea anumitor mișcări involuntare și afectarea progresivă a funcțiilor cognitive. Alte tulburări, precum distoniile sau ataxia cerebeloasă, pot afecta controlul mișcărilor și postura.

6. Pierderi de memorie sau confuzie

Problemele de memorie, dificultățile de concentrare (chiar și cazul unor activități ce implică un efort minim) sau episoadele de confuzie pot fi asociate cu afecțiuni neurodegenerative, precum boala Alzheimer, cea mai frecventă cauză a demenței.

Mai mult decât atât, demența vasculară, cauzată de leziuni la nivelul vaselor de sânge de la nivelul creierului, poate duce, de asemenea, la începerea unui declin cognitiv. Alte cauze posibile pentru pierderile de memorie sau confuzie includ deficiențele de vitamine, depresia severă sau infecțiile cerebrale.

7. Tulburări de somn

Insomnia cronică, somnolența excesivă în timpul zilei sau alte tulburări de somn pot fi asociate cu anumite disfuncții neurologice, depistate în urma unor teste și examinări medicale specifice recomandate de specialistul neurolog. Narcolepsia este o afecțiune care determină episoade incontrolabile de somn în timpul zilei.

Sindromul picioarelor neliniștite afectează calitatea somnului prin senzații neplăcute la nivelul picioarelor. Tulburările de somn pot apărea și în cazul pacienților diagnosticați cu boala Parkinson sau în cazul celor care se confruntă cu tulburări de anxietate.

Un consult neurologic permite o evaluare detaliată a simptomelor cu care te confrunți, esențială pentru diagnosticarea precoce și tratarea eficientă a afecțiunilor sistemului nervos. De aceea, este important să nu amâni vizita la medicul neurolog, deoarece sănătatea ta neurologică este esențială pentru o viață activă și împlinită.

DISCLAIMER: Acest articol are un rol pur informativ și nu trebuie să înlocuiască sub nicio formă sfatul avizat al unui medic specialist. În cazul în care te confrunți cu simptome precum cele analizate mai devreme, care ar putea indica debutul sau evoluția unei anumite afecțiuni neurologice, programează-te pentru un consult de specialitate!

SURSE:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/neurological-disorders

https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/overview-of-nervous-system-disorders