Mulți adulți observă, odată cu înaintarea în vârstă, modificări ale digestiei și apariția unor episoade de durere abdominală. Dacă ai peste 40-45 de ani, poți deveni mai atent la sănătatea colonului, deoarece riscul pentru unele boli digestive, cum ar fi diverticulita, crește. Articolul acesta te ajută să înțelegi ce este diverticulita, de ce apare, cum o recunoști și când ar trebui să iei legătura cu medicul.
Ce este diverticulita?
Diverticulita se referă la inflamația sau infecția diverticulilor, adică a unor mici punguțe care se formează pe peretele colonului. Mulți oameni dezvoltă diverticuli fără alte simptome (situație numită diverticuloză), dar nu toți ajung să facă diverticulită.
Dacă diverticulii se inflamează sau se infectează, pot provoca episoade de durere și alte manifestări care necesită atenție medicală. Diagnosticul diferențiază diverticulita de alte boli colonice, cum ar fi cancerul sau sindromul de colon iritabil, prin simptomele și investigațiile specifice. Vezi ce cauze și simptome are diverticulita și află dacă ai factori de risc pentru această afecțiune.
Cauzele diverticulitei
Cei care dezvoltă diverticulită pot descoperi că mai mulți factori contribuie la apariția acestei boli. Un stil de viață dezorganizat sau anumite afecțiuni medicale cresc riscul. Iată aspectele principale care favorizează diverticulita:
- Constipația prelungită: O eliminare dificilă și rară a scaunului determină o presiune suplimentară în colon. Această presiune duce la formarea diverticulilor, iar resturile alimentare care rămân blocate în aceste zone se pot inflama sau suprainfecta.
- Consumul scăzut de fibre: O dietă săracă în fructe, legume și cereale integrale favorizează constipația, iar colonul devine mai sensibil la dezvoltarea diverticulilor inflamați.
- Schimbările florei intestinale: Bacteriile intestinale protejează mucoasa colonului. Dezechilibrele apărute pot declanșa procese inflamatorii sau infecțioase la nivelul diverticulilor.
- Înaintarea în vârstă: Structura colonului se modifică după vârsta de 40-45 de ani, iar pereții devin mai subțiri, ceea ce predispune la apariția diverticulilor.
- Sedentarism, fumat sau consum excesiv de alcool: Lipsa mișcării, fumatul constant și consumul frecvent de alcool încetinesc tranzitul intestinal și afectează rezistența pereților colonului.
- Administrarea medicației antiinflamatoare nesteroidiene (AINS): Folosirea repetată a ibuprofenului, aspirinei sau altor antialgice de acest tip poate irita mucoasa colonului și crește probabilitatea apariției diverticulitelor.
- Moștenirea genetică și anomaliile anatomice: Unii oameni au o predispoziție transmisă familial sau o structură particulară a colonului, care-i face mai vulnerabili la această afecțiune.
Prin alimentație bogată în fibre, activitate fizică moderată și evitarea automedicației, poți să micșorezi riscul unui episod de diverticulită.
Simptomele specifice diverticulitei
Manifestările acestei boli variază ca intensitate și durată, dar câteva simptome apar frecvent și obligă la consult medical prompt. Recunoaște semnele principale:
- Durere intensă în partea stângă inferioară a abdomenului: Durerea debutează brusc și se accentuează la palpare. Unii pacienți povestesc că simt un disconfort continuu, care nu trece după repaus alimentar sau medicație obișnuită.
- Creștere a temperaturii corpului: Febra indică prezența unui proces inflamator sau infecțios la nivelul colonului.
- Greață sau chiar vărsături: Aceste simptome pot apărea mai ales dacă inflamația blochează parțial tranzitul intestinal.
- Tulburări de tranzit (constipație, diaree, balonare): Modificările tranzitului fecal completează tabloul. Balonarea și dificultatea de eliminare a scaunului sunt frecvente.
- Sânge vizibil în scaun: Ocazional, mucoasa colonului sângerează, iar scaunul devine roșcat sau închis la culoare.
- Abdomen rigid și extrem de sensibil la atingere: În formele severe sau dacă apare complicația peritonitei, palparea provoacă o durere vie și localizezi o masă dură sub piele.
Situațiile avansate pot determina apariția unor complicații serioase, cum ar fi:
- Peritonita (inflamarea cavității abdominale)
- Obstrucția intestinului
- Fistula (comunicare anormală între colon și alte organe)
- Abces (puroi colectat localizat)
Dacă observi agravarea rapidă a simptomelor sau apar semne ca febra mare, confuzie, amețeală sau sângerare abundentă, contactează imediat medicul.
Cum se stabilește diagnosticul diverticulitei
Medicul stabilește diagnosticul pe baza istoricului simptomelor și a investigațiilor paraclinice. După consultul clinic, poți primi recomandări pentru următoarele testări:
- Evaluarea simptomelor și examenul fizic: Medicul întreabă despre istoricul digestiv, localizează zonele de durere și palpează abdomenul pentru a identifica timpul și intensitatea durerii.
- Analize de laborator: O hemoleucogramă și marcatorii inflamatori din sânge ajută la confirmarea unei infecții.
- Tomografia computerizată (CT abdominal): CT-ul oferă imagini detaliate pentru a vedea dacă există diverticuli inflamați, abces sau alte complicații.
- Colonoscopia: Medicul recomandă această examinare după ce episodul acut s-a remis, nu în faza activă, pentru a exclude alte boli ale colonului.
Situațiile când trebuie să consulți medicul
Nu amâna vizita la medic atunci când:
- Durerea abdominală devine severă și durează
- Febra nu cedează, apar frisoane sau transpirații reci
- Observi sângerări în scaun
- Simți abdomenul foarte tare la atingere și ai dificultăți de respirație sau amețeală
- Ai avut episoade repetate de diverticulită sau simptomele revin
Chiar și dacă simptomele sunt ușoare, consultă medicul de familie sau un gastroenterolog pentru recomandări personalizate. Evită automedicația și nu încerca să identifici singur tratamentul potrivit.
Diverticulita poate afecta semnificativ calitatea vieții, dacă nu monitorizezi simptomele sau nu apelezi la sfatul medicului. Un regim alimentar bogat în fibre, mișcarea zilnică și verificările medicale regulate scad riscul unor complicații, mai ales după vârsta de 40-45 de ani. Nu uita: acest articol are scop informativ și nu substituie consultul medical de specialitate.
Ai grijă de sănătatea digestivă – monitorizează simptomele, consultă medicul la primele semne și adoptă obiceiuri care sprijină funcționarea normală a colonului. Dacă ai întrebări despre investigații sau tratament, discută cu medicul sau farmacistul pentru cele mai potrivite soluții în cazul tău.
Sursa: https://www.drmax.ro/articole/diverticulita-cauze-simptome-evolutie-tratament








