România s-ar putea confrunta cu pierderi pe multiple planuri dacă va adopta o poziție ambiguă în contextul conflictului economic dintre Statele Unite și Uniunea Europeană, avertizează experți citați de News24. Tensiunile sunt în creștere, iar poziția României este considerată delicată.
Amenințările economice, prioritate față de conflictele militare
Forumul Economic de la Davos a evidențiat o alertă. Peste 1.300 de experți globali consideră conflictele economice dintre marile puteri drept principala amenințare pentru următorii doi ani, potrivit News24. Tarifele vamale, controlul investițiilor străine și transformarea resurselor critice în instrumente politice reprezintă motive de îngrijorare.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal și profesor la SNSPA, subliniază că erodarea relației transatlantice este considerată „izbitoare și consternantă” pentru europeni. Criticile americane privind cheltuielile de apărare nu sunt recente, dar se observă o dezangajare militară a SUA din Europa și un război comercial generalizat inițiat de administrația americană, a explicat Dăianu.
Realpolitik și ascensiunea Chinei
Atitudinea față de Groenlanda indică o revenire la un realpolitik necruțător, a mai spus Dăianu. Ascensiunea economică și tehnologică a Chinei domină gândirea strategică de la Washington. UE este supusă unei presiuni economice și tehnologice atât din partea SUA, cât și a Chinei, a recunoscut Dăianu, făcând referire la Raportul Draghi al Comisiei Europene.
Comisia Europeană, sub conducerea lui Mario Draghi, a publicat un raport care subliniază necesitatea ca UE să își consolideze competitivitatea economică și tehnologică pentru a face față provocărilor globale. Raportul Draghi avertizează asupra decalajului dintre UE și alte puteri economice majore, precum SUA și China, și recomandă o serie de măsuri pentru a stimula creșterea economică, inovarea și investițiile în tehnologii cheie.
Un NATO fără SUA ar modifica echilibrul
Dispariția NATO în forma actuală ar reprezenta un scenariu negativ, avertizează Dăianu. „Un alt NATO, fără SUA, ar fi un alt animal organizațional, cu relevanță mult inferioară, fiindcă NATO înseamnă, în primul rând, SUA”, a declarat el.
Consecințele ar fi semnificative pentru țările de pe flancul estic, inclusiv cheltuieli de apărare mai mari și posibile retrogradări ale ratingurilor suverane. „Astea ne-ar mai trebui”, a comentat Dăianu. China ar fi principalul beneficiar al unei astfel de situații, în timp ce europenii ar încerca să mențină multilateralismul, pe fondul unei tendințe crescânde spre protecționism.
Acordul Mercosur, o reacție la protecționism
Acordul Mercosur trebuie interpretat ca o reacție la tendințele protecționiste globale. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) a fost încheiat în 2019, dar nu a fost încă ratificat de toate statele membre UE.
Obiectivul acordului este de a reduce barierele comerciale și de a stimula schimburile economice între cele două regiuni. Criticii acordului susțin că ar putea afecta negativ agricultura europeană și ar putea contribui la defrișarea pădurilor tropicale din America de Sud.
Resursele naturale, atu sau vulnerabilitate
Analistul politic Cristian Hrițuc atrage atenția asupra cursei globale pentru resurse, accelerată de inteligența artificială. „E o fugă după resurse, pentru că ne pregătim pentru o altă trecere”, a spus Hrițuc, citat de News24.
Nu este vorba doar de petrol, ci și de metale rare necesare pentru cipuri și tehnologie high-tech. România are un potențial important în acest domeniu. Exploatarea Neptun Deep, care va începe în 2027, ar putea transforma România într-un furnizor regional important de gaze naturale, afirmă Hrițuc.
Neptun Deep, o resursă strategică
Proiectul Neptun Deep este un proiect de explorare și exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Se estimează că zăcământul conține între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
Resursele devin ținte într-o lume a „prădătorilor”, avertizează Hrițuc. Federația Rusă ar putea încerca să blocheze ascensiunea României ca furnizor regional. Unele zone ale platoului continental nu se află sub protecția NATO, ceea ce ridică semne de întrebare.
Alegerea strategică a României
Unde ar trebui să se poziționeze România este întrebarea cheie. Hrițuc consideră că „poziționarea în barca Europei este, în acest moment, soluția cea mai bună”. Impredictibilitatea președintelui SUA, Donald Trump, este un factor important. „Nu poți să ai încredere într-un actor care astăzi te ia în brațe și mâine te aruncă pe geam”, a argumentat analistul.
Relația președintelui SUA, Donald Trump, cu liderii europeni demonstrează că parteneriatele nu pot funcționa pe baza unor decizii schimbătoare. Dilema României este evidentă: depinde de America pentru securitate, dar de Europa pentru economie. „Se poate muri și de război, dar se poate muri și de foame”, a sintetizat Hrițuc.
Evitarea unei zone gri
Cel mai riscant scenariu ar fi ca România să rămână într-o zonă gri, încercând să mențină o relație echidistantă și fiind abandonată de ambii parteneri. „Un partener trebuie să fie de încredere”, avertizează Hrițuc. România ar trebui să evite acțiunile ostile față de SUA, dar să se ancoreze ferm în UE.
Sprijinul acordat Ucrainei arată că Europa poate rămâne unită. Hrițuc avertizează asupra riscului de a repeta greșelile din 1916. „Am avut noroc la final, dar tare mi-e teamă să nu adoptăm aceeași poziție și să picăm fix între bărci”, a concluzionat el.
