J.D. Vance, vicepreședintele SUA, pare izolat. Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu… o tăcere asurzitoare. Contul său de X, de obicei activ, tace de când au început bombardamentele asupra Iranului. Coincidenta?
Tăcerea, remarcată de News24, subliniază o realitate complexă. Războiul declanșat de președintele Trump alături de Israel reprezintă exact scenariul pe care Vance promisese să-l evite cu orice preț. Înainte de Casa Albă, Vance pleda pentru o politică externă concentrată pe interesele interne ale Americii. Realitatea l-a prins pe picior greșit. Surprinzător sau nu…
De la avertismente la tăcere: viziunea lui Vance, unde e?
În campanie, Vance a fost cât se poate de clar. „Interesul nostru, cred eu, este să nu intrăm în război cu Iranul. Ar fi o distragere enormă a resurselor. Ar fi extrem de costisitor pentru țara noastră”, declara el într-un podcast cu Tim Dillon, conform unei analize The Atlantic, citată de News24. Într-un interviu din septembrie 2024, Vance a numit un război între Israel și Iran drept cel mai probabil şi cel mai periculos scenariu pentru declanșarea unui Al Treilea Război Mondial.
Avertismente uitate? Președintele Trump, după ce a bombardat instalațiile nucleare iraniene și a declarat că programul nuclear a fost „complet și total distrus”, a decis să se alăture Israelului într-un conflict extins. O duzină de țări din Orientul Mijlociu implicate deja. Ironia sortii…
Vance, departe de decizii: o fotografie grăitoare
Președintele supraveghea atacul de la Mar-a-Lago. Vance nu era acolo. Administrația a publicat o fotografie cu Vance conducând o ședință secundară la Casa Albă. Flancat de o cutie de Diet Mountain Dew și de Tulsi Gabbard, directorul serviciilor naționale de informații. Ambii cu o expresie posomorâtă. O imagine care spune multe despre rolul său. A fost marginalizat?
Greu de spus cu certitudine, dar absența sa din momentele cheie ridică semne de întrebare.
Agenda economică, redusă la tăcere: tarifele, singurele supraviețuitoare
Ideile lui Vance, marginalizate și pe plan economic? El propunea reforme radicale pentru Partidul Republican: stimularea natalității prin credite fiscale de până la 5.000 de dolari pe copil, extinderea sindicalizării, divizarea giganților tehnologici și o strategie industrială agresivă. Doar tarifele au rămas. O obsesie mai veche a lui Trump. Nimic nou.
Realizarea legislativă a administrației, One Big Beautiful Bill Act, a mărit modest creditele fiscale la 2.200 de dolari pe copil și a creat conturi Trump temporare, valabile doar până în 2028. Ideile sale de a introduce muncitori în consiliile de administrație ale companiilor sau de a permite negocieri sindicale la nivel de industrie au fost ignorate. Atat.
Un vicepreședinte fără putere? Cine trage sforile la Casa Albă, de fapt?
Unele teme din războiul cultural se aliniază cu discursul său. Criticile la adresa Europei care s-ar confrunta cu dispariția civilizației. Dar puterea reală pare să fie în mâinile lui Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet. Chiar și în domeniul inteligenței artificiale, Vance s-a poziționat ca un lider de opinie. Promitea să protejeze tehnologiile americane de IA și cipuri împotriva furtului și utilizării abuzive. Administrația a acționat contrar. A acordat Chinei licențe de export pentru cipuri avansate în schimbul unei cote de 25% din venituri. De ce acum?
Numirea lui Vance era o promisiune a viitorului trumpismului. În schimb, el pare să fi devenit mai puțin influent decât secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, în economie, sau decât Marco Rubio în afaceri externe. Fotografia în care apare alături de Tulsi Gabbard surprinde perfect poziția sa. O altă voce care nu este în sincron cu politicile actuale. În 2020, Gabbard vindea tricouri cu mesajul „Fără război cu Iranul”. Un vicepreședinte loial, bun la televizor, dar ale cărui opinii politice sunt rareori ascultate la Casa Albă. Gata.
