Industria de apărare din România, o gură de oxigen. 16,68 miliarde de euro. Suma alocată prin programul SAFE (Security Action for Europe). A doua cea mai mare alocare la nivel european. Dar, oare, acești bani sunt suficienți pentru o transformare reală?, relatează News24.
La 22 de ani de la aderarea la NATO, întâlnire la București. Factori politici și reprezentanți ai industriei. Scopul? Un plan ambițios. Și un semnal de alarmă. Statul trebuie să reacționeze mai repede. Miza este ca România să devină un furnizor de securitate, nu doar un beneficiar. Potrivit News24, asta e important.
Viziunea Guvernului: O verigă de neocolit, dar cum să ajungem acolo?
Ministrul economiei, Irineu Darău, a cerut unitate. O viziune pe termen lung. „Nu este despre privat versus public, nu este despre intern versus extern, nu este despre import versus export”, a declarat el. Colaborare strânsă. Complementaritate și interdependență. Asta își dorește ministrul. Obiectivul final? Producția din România „după 2030, să nu mai poată fi ocolită în aproape niciun lanț global de producție cu privire la industria militară”. Ambiții mari, nu?
Finanțarea trebuie să fie sustenabilă. Oportunitățile nu se rezumă doar la programul SAFE. Cooperarea cu mediul privat, inclusiv prin import de expertiză, este cheie. Dar statul e pregătit să renunțe la control? Să lase inițiativa privată să se dezvolte?
NATO înseamnă obligații, nu doar protecție. Un avertisment
Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, a amintit: apartenența la Alianța Nord-Atlantică vine cu responsabilități. Mai ales acum. „România nu este doar un beneficiar al securității colective. România este și trebuie să fie furnizor de securitate”, a punctat Pauliuc. Consecvența strategică, consolidarea capacității reale de apărare și investiția în oameni. Trei responsabilități de bază.
Deputata a detaliat importanța investițiilor în oameni. De la militari la inginerii din fabrici. Resursele umane calificate sunt esențiale. Pentru succesul oricărei strategii pe termen lung. Un semnal de alarmă serios.
Industria cere să fie consultată. Și lansează un nou vehicul de luptă
Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA, a cerut implicarea directă a firmelor în deciziile de achiziții. Guvernul are o listă de cumpărături de 9,53 miliarde de euro. Producătorii nu știu exact ce se vrea? „Trebuie să fim consultați și să știm, cu o perioadă de timp înainte, ce achiziții urmează să facă”, a spus Pîrcălăbescu. Ca dovadă a capacității sectorului privat, a fost lansat un nou UGV (Unmanned Ground Vehicle). O mașină de luptă telecomandată. Un pas important. Atât.
Lansarea vine într-un moment critic. Industria cere mai multă implicare și transparență din partea statului. Coincidență?
Birocrația, inamicul numărul unu. CSAT, soluția?
Europarlamentarul Vasile Dîncu a pus degetul pe rană. României îi lipsește încă organizarea și voința politică. „În prezent, documentele circulă între ministere, apar blocaje, orgolii instituționale și dificultăți în implementare”, a avertizat Dîncu. Decizia a fost mutată la cel mai înalt nivel. În CSAT. Pentru a scurta circuitele. Va fi suficient? Vom vedea.
