Administrația de la Washington a ordonat retragerea a 5.000 de militari americani din Germania, o decizie care zguduie arhitectura de securitate a continentului. Ordinul, venit direct de la secretarul apărării Pete Hegseth, a stârnit deja un val de reacții în capitalele europene și remodelează prezența militară americană în regiune.
O decizie cu ecou global
Până în acest moment, prezența militară americană în Germania număra peste 36.000 de militari activi. Este de departe cea mai mare din Europa, depășind net efectivele de aproximativ 12.000 de soldați staționați în Italia și cei 10.000 din Marea Britanie.
Cifrele vorbesc de la sine.
Iar confirmarea oficială a venit rapid. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat clar direcția: „Ne așteptăm ca retragerea să fie finalizată în următoarele șase până la douăsprezece luni”. Numai că lucrurile ar putea fi chiar mai serioase. Întrebat sâmbătă seara despre retragerea trupelor, Donald Trump a spus: „Vom reduce serios, și vom reduce mult mai mult decât 5.000”.
De la ce a pornit totul
V-ați întrebat cum s-a ajuns la o decizie atât de abruptă? Dincolo de strategiile pe termen lung, scânteia pare să fi fost un schimb de replici extrem de dur. Cancelarul german Friedrich Merz le-a spus studenților că „americanii nu au, în mod clar, nicio strategie”. Liderul de la Berlin a continuat pe un ton critic la adresa negocierilor privind Orientul Mijlociu. „Iranienii sunt clar foarte pricepuți la negociere sau, mai degrabă, la a nu negocia, lăsându-i pe americani să meargă până la Islamabad și apoi să plece fără niciun rezultat”, a spus el, adăugând că „întreaga națiune” este „umilită” de Iran.
Reacția nu s-a lăsat așteptată. Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris că Merz consideră „în regulă ca Iranul să aibă o armă nucleară” și că pur și simplu „nu știe despre ce vorbește”.
Banii, eterna problema
Dar să fim serioși, tensiunile financiare mocneau de mult timp. Trump a acuzat anterior Germania că este „restantă” deoarece aloca sub 2% din PIB pentru apărare, ținta agreată în cadrul NATO. Situația s-a schimbat sub guvernul Merz, estimările arătând că Berlinul va cheltui 105,8 miliarde de euro pentru apărare în 2027, după cum notează Financiarul. Procentul va ajunge astfel la 3,1% din PIB, o sumă care include și ajutorul continuu acordat Ucrainei în războiul cu trupele ruse invadatoare.
Reactii amestecate in Europa
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, privește situația cu un oarecare pragmatism. El a declarat că decizia SUA era „previzibilă”, deși a ținut să sublinieze că „prezența soldaților americani în Europa, și în special în Germania, este în interesul nostru și în interesul SUA”. Într-un interviu acordat DPA (agenția de presă germană), el a menționat că „Germania este pe drumul cel bun” privind cheltuielile militare.
Și totuși, la sediul NATO lucrurile se mișcă febril. Purtătoarea de cuvânt a alianței, Allison Hart, a declarat că NATO „lucrează cu SUA pentru a înțelege detaliile deciziei lor”. Într-o postare pe X, ea a precizat că decizia „subliniază nevoia ca Europa să continue să investească mai mult în apărare și să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru securitatea noastră comună”. Hart a completat tabloul financiar: „Vedem deja progrese după ce aliații au convenit să investească 5% din PIB la summitul NATO de la Haga de anul trecut”.
Cel mai grav avertisment a venit însă de la Varșovia. Premierul polonez Donald Tusk a fost tranșant: „Cea mai mare amenințare la adresa comunității transatlantice nu sunt inamicii externi, ci dezintegrarea continuă a alianței noastre. […] Trebuie să facem tot ce este necesar pentru a inversa această tendință dezastruoasă”.
Ce inseamna pentru Romania
Numai că vocile critice se aud chiar și la Washington. Doi parlamentari americani de rang înalt din Partidul Republican, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers, au declarat că sunt „foarte îngrijorați de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania”. Poziția lor a fost fermă: „În loc să retragem complet forțele de pe continent, este în interesul SUA să mențină un factor de descurajare puternic în Europa”.
Tendința de retragere nu este complet nouă, iar noi o simțim pe propria piele. Anul trecut, Washingtonul a decis să reducă prezența militară și în România, ca parte a planului de a muta accentul strategic către regiunea Indo-Pacifică. O prezență militară americană diminuată pe flancul estic se traduce printr-o percepție diferită a riscului de țară, ceea ce poate influența direct costul finanțării României pe piețele externe.
Dincolo de granițele europene, deciziile americane sunt strâns legate de rutele comerciale globale. Trump și-a atacat aliații pentru refuzul de a participa la operațiuni pentru redeschiderea Strâmtoarei Ormuz, o rută esențială pentru transportul petrolului, unde Iranul a limitat sever traficul ca reacție la loviturile SUA și Israelului începute pe 28 februarie.
