Premierul cu numărul 72 din istoria României, Ilie Bolojan, se pregătește să înfrunte o moțiune de cenzură în Parlament. Dacă demersul va trece, el va deveni al șaptelea prim-ministru de după Revoluție demis prin această procedură, un eveniment care, pentru mediul de afaceri, se traduce instantaneu în volatilitate și blocaje administrative.
Stabilitate, o amintire îndepărtată
Au existat și vremuri de acalmie politică. Cel mai longeviv guvern postdecembrist a fost cel condus de Nicolae Văcăroiu, care a rezistat la putere 1.484 de zile fără întrerupere. În topul rezistenței urmează Adrian Năstase, cu 1.464 de zile, și Călin Popescu Tăriceanu, cu 1.454 de zile cumulate din două cabinete. Niciunul dintre aceștia nu a căzut în urma unei moțiuni de cenzură, o performanță ce pare astăzi greu de egalat.
Primele demiteri și mandate fulger
Dar lucrurile s-au schimbat radical odată cu instalarea crizei financiare globale. Guvernul Emil Boc I, învestit la 22 decembrie 2008, a fost demis la 13 octombrie 2009, după doar 295 de zile. Moțiunea, intitulată „11 împotriva României”, a trecut cu 254 de voturi pentru, cu sprijinul PSD, care tocmai părăsise coaliția. Într-o analiză amplă, cum scrie Financiarul, se notează că „Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moţiune nu înseamnă neapărat sfârşitul carierei politice”.
Și totuși, instabilitatea a atins cote maxime câțiva ani mai târziu. Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit pe 9 februarie 2012 și demis pe 27 aprilie 2012. Mandatul său, de numai 78 de zile, rămâne cel mai scurt din perioada postdecembristă. Moțiunea „Opriți guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!” a trecut la limită, cu 235 de voturi, pragul necesar fiind de 231.
Conflicte interne și victorii la limită
V-ați gândit vreodată că un partid își poate sabota deliberat propriul cabinet? E drept că politica autohtonă oferă uneori surprize greu de anticipat. Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 și a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile. Cazul a fost unul neobișnuit, moțiunea de cenzură fiind inițiată chiar de partidele care îl susțineau, PSD și ALDE. Votul final a fost de 241 pentru și 10 împotrivă.
Iar luptele din Parlament au continuat. Guvernul Viorica Dăncilă, învestit la 29 ianuarie 2018, a fost demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile. Moțiunea a trecut cu 238 de voturi pentru (la un prag necesar de 233 de voturi), fiind susținută de o coaliție largă a opoziției formată din PNL, USR, PMP, UDMR și Pro România.
Recorduri absolute și asumarea răspunderii
Până la urmă, tacticile de legiferare forțată atrag sancțiuni directe. Guvernul Ludovic Orban I a fost demis la 5 februarie 2020, după doar 94 de zile. Moțiunea a strâns 261 de voturi pentru și 139 împotrivă, venind ca reacție directă la decizia executivului de a-și asuma răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi.
Aici cifrele vorbesc de la sine.
Iar apogeul nemulțumirii parlamentare s-a materializat recent. Guvernul Florin Cîțu, învestit la 23 decembrie 2020, a fost demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moțiunea a strâns un scor record de 281 de voturi pentru și 0 împotrivă, cel mai mare obținut vreodată în România. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliția PNL-USR PLUS-UDMR, declanșată de revocarea ministrului Justiției, Stelian Ion, și de disputa legată de programul „Anghel Saligny”. La vot au participat inclusiv parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor.
