Bolnavii de cancer care se tratează la Institutul Oncologic din București au fost trimiși acasă. Motivul? Unitatea sanitară a rămas fără medicamentele vitale pentru chimioterapie și alte terapii specifice. Situația scoate la iveală un blocaj administrativ sever între conducerea spitalului și autoritățile care gestionează bugetul sănătății.
Spitalul da vina pe bani, Casa de Sanatate neaga
Pacienții s-au prezentat la spital pentru a-și urma schemele de tratament, dar au fost refuzați la internare și îndrumați spre ieșire. Reprezentanții Institutului Oncologic au justificat această situație critică exclusiv prin lipsa fondurilor. Mai exact, conducerea medicală a susținut că nu au venit suficienți bani de la Casa de asigurări de sănătate din București (CASMB) pentru a onora comenzile către distribuitori.
Iar această justificare a declanșat o reacție imediată și fermă din partea principalului finanțator al sistemului medical.
Banii exista, dar se pierd pe drum
Cum se explică un asemenea blocaj financiar într-un domeniu în care continuitatea aprovizionării este totul? Răspunsul vine de la vârful sistemului. Conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a verificat detaliat situația finanțării pentru lunile martie și aprilie. Șeful instituției afirmă ferm că sunt fonduri pentru tratamente, dar că problema constă în modul în care sumele sunt gestionate de către unitatea sanitară. Cu alte cuvinte, banii pleacă din conturile statului, dar se pierd în hățișul deciziilor manageriale interne.
E drept că, în fața presiunii publice, reprezentanții CASMB au încercat să stingă rapid incendiul mediatic, spunând că vor fi suplimentate sumele de bani săptămâna viitoare. Numai că o simplă injecție de capital nu rezolvă o hemoragie administrativă pe termen lung. După cum a relatat Financiarul într-o analiză a crizei medicale, la Institutul Oncologic București au fost probleme de-a lungul anilor în privința achiziției medicamentelor. Istoricul acestor nereguli (o vulnerabilitate majoră pentru sistemul public de sănătate) arată un tipar îngrijorător.
Problema este, de fapt, mult mai adâncă.
Acuzatii de furt. Medicamente duse la privat
Până la urmă, concluzia conducerii CNAS este că problema nu este una de finanțare, ci de cum gestionează banii spitalul. Aici intervine o perspectivă de-a dreptul șocantă asupra modului în care se evaporă bugetele. Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogopete, a adus în spațiul public o serie de elemente care explică deficitul.
Acesta spunea că în 2023-2024 au fost furate medicamente din institut pentru a fi duse la privat. O astfel de scurgere frauduloasă de resurse explică perfect de ce bugetele alocate, oricât de generoase ar fi pe hârtie, nu ajung să acopere necesarul real al bolnavilor.
O problema de sistem, nu doar de fonduri
Acest ping-pong instituțional ilustrează o fractură profundă în sistemul de decontări. Pentru profesioniștii din domeniu, este clar că aruncarea unor bugete suplimentare într-o structură cu proceduri de achiziții viciate nu va genera niciodată performanță. Este nevoie de mecanisme de control mult mai stricte.
„Trebuie să fie o schimbare de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele”, mai spune CNAS. Și exact aici se află nucleul problemei. Finanțarea bazată strict pe un istoric de cheltuieli, fără indicatori de performanță managerială și fără audituri riguroase ale stocurilor, duce inevitabil la colaps.
Dar dincolo de disputele pe bugete, rectificări și promisiuni viitoare, realitatea imediată este imposibil de ignorat. Timp de o săptămână pacienții rămân fără tratament.
