România intră în a doua jumătate a anului cu un decalaj important față de Bulgaria la capitolul stocare a energiei, iar diferența se vede deja în piață. Energia spot a ajuns la 295 euro/MWh în România, comparativ cu 148 euro/MWh în Bulgaria. Pentru industrie și pentru companiile cu consum ridicat, acest ecart înseamnă un cost direct, care afectează marjele și face mai dificilă planificarea bugetelor.
Diferența dintre cele două piețe ține de capacitatea instalată. La finalul lunii mai, Bulgaria avea 3,32 GW de capacitate în baterii, suficiente pentru stocarea a 8,6 GWh de energie, iar în iunie a trecut de 4,1 GW. La 20 iunie, România avea aproximativ 878 MW, adică de aproape cinci ori mai puțin. În ultimii doi ani, statul vecin a atras peste 2 miliarde de euro în sectorul stocării, în timp ce România nu a prezentat o strategie publică pentru acest segment.
Efectul economic este imediat. Atunci când energia produsă în exces la prânz nu poate fi păstrată pentru intervalul de seară, sistemul ajunge să cumpere în orele de vârf energie mai scumpă din import. Consecința este dublă: facturi mai mari pentru consumatorul final și costuri de operare mai volatile pentru firmele care au nevoie de un profil stabil al prețului energiei. Potrivit Financiarul, această presiune apare într-un moment în care România a coborât cu șase poziții în clasamentul competitivității mondiale, până pe locul 69 la mediul de afaceri și pe locul 62 la performanță economică.
În iunie, prețul energiei electrice a urcat la 645 lei/MWh, iar pe 30 iunie a fost atins un vârf istoric de 5.321 lei/MWh. Într-un episod anterior de caniculă, România înregistrase deja cel mai mare preț spot al energiei din Europa, de 224 euro/MWh. Nivelul actual, de 295 euro/MWh, este cu 71 euro/MWh peste acel reper.
Dezechilibrul din rețea este deja vizibil. În timpul zilei, producția solară împinge prețurile în jos, însă fără baterii energia ieftină nu poate fi mutată spre orele cu cerere ridicată. Seara, sistemul revine la importuri. Alexandru Chiriță (CEO Electrica) a explicat acest mecanism astfel: Ziua, 300.000 de români cu panouri pe casă injectează energie în reţea şi preţul scade. Seara, soarele apune, consumul creşte, iar energia de la prânz nu mai e nicăieri. Pentru că nu avem unde să o ţinem. Aşa că o importăm înapoi. La vârf, tragem la maximum din Bulgaria şi din Ungaria, cât ne lasă cablurile.
Acest dezechilibru afectează atât consumatorii casnici, care nu valorifică pe deplin energia ieftină produsă local ziua, cât și companiile industriale și comerciale, care suportă efectul vârfurilor de seară și al dependenței de fluxurile transfrontaliere. Pentru firme, un preț spot de 295 euro/MWh, dublu față de Bulgaria, complică semnarea contractelor, estimarea EBITDA și politica de preț. Când piața ajunge și la 5.321 lei/MWh, presiunea se extinde dincolo de achiziția de energie și afectează întregul lanț de costuri, de la producție la logistică și retail.
Există totuși un început de răspuns din partea sectorului. Electrica a anunțat că a obținut avizele tehnice de racordare la rețea pentru 17 noi proiecte de stocare a energiei electrice. Acestea vor fi finalizate în 2027, ceea ce înseamnă că efectul asupra pieței nu va apărea pe termen scurt. Până atunci, dependența de importuri în orele de vârf rămâne, iar diferențele de preț față de piețele vecine pot continua să se transmită în costul final al energiei. Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării privind strategia României în domeniul stocării de energie, astfel că mediul de afaceri rămâne fără un reper clar privind ritmul de reducere a decalajului față de Bulgaria, sursele de finanțare și prioritățile de investiții.
