România a avut, în prima zi a valului de caniculă din această săptămână, cel mai ridicat preț mediu spot al energiei din Europa, de 224 de euro pe MWh. Nivelul este cu atât mai important cu cât vine după doi ani în care capacitatea de producție a fost extinsă, în special prin conectarea de parcuri solare.
Acest preț nu reprezintă doar un record european pentru ziua respectivă, ci și un indicator relevant pentru companiile cu consum mare în orele de vârf. În raport cu restul piețelor europene, România a fost cea mai scumpă piață energetică de pe continent, deși evoluția internă din ultimii ani a fost una de creștere a capacităților de producție, nu de reducere a acestora.
Impactul economic este direct. Pentru consumatorii industriali și comerciali, un preț spot ridicat înseamnă costuri operaționale mai mari, marje puse sub presiune și decizii de investiții mai prudente. Pentru consumatorii casnici, efectul se vede în costul vieții, într-o economie deja expusă la inflația importată prin energie. Din datele publicate reiese că explicația imediată a fost vârful de consum provocat de caniculă. Utilizarea aparatelor de aer condiționat a majorat cererea de electricitate într-un moment în care România a continuat să importe energie pentru a acoperi consumul de vârf.
Potrivit Financiarul, România importă energie pe vârfuri de consum chiar și după extinderea capacității de producție și rămâne cea mai costisitoare piață energetică europeană. Această combinație scoate în evidență o problemă de structură de piață. O economie care și-a majorat producția, mai ales pe zona solară, dar care depinde în continuare de importuri în orele cu cerere maximă, nu transformă automat investițiile în stabilitate de preț. Pentru mediul de afaceri, asta arată că simpla creștere a MW instalați nu este echivalentă cu predictibilitatea costului energiei.
Datele publicate arată că România a inversat în ultimii ani tendința anterioară de scădere a capacității de producție, în special prin conectarea de parcuri solare. În mod normal, această evoluție ar trebui să contribuie la temperarea prețurilor. Totuși, în prima zi de caniculă din această săptămână, factorul decisiv a fost consumul ridicat, nu extinderea ofertei. Piața internă rămâne vulnerabilă în intervalele de vârf, când consumul suplimentar generat de aerul condiționat cere energie disponibilă imediat. Dacă aceasta nu este suficientă pe plan intern, importul devine soluția de echilibrare, iar costul marginal urcă.
Presiunea apare într-un moment deja dificil pentru economie. Indicatorul de Încredere Macroeconomică CFA România a scăzut semnificativ în luna mai la 30,5 puncte, nivel care semnalează un risc ridicat de recesiune tehnică și stagflație. În acest context, energia scumpă devine nu doar un cost punctual, ci un factor care amplifică riscurile. Pentru companii, efectele se văd în costul direct de producție sau de operare, în dificultatea de a transfera prețul final către client într-o piață cu cerere slabă și în costul capitalului, într-o economie vulnerabilă la finanțare mai scumpă.
Pentru investitori, semnalul ține nu doar de cantitatea de energie disponibilă, ci și de volatilitatea pieței. Asta influențează atât evaluarea proiectelor industriale, cât și randamentele cerute pentru capital nou. În plus, energia cumpărată la vârf poate alimenta inflația importată prin energie, cu efecte care se mută din piața angro în bilanțurile companiilor și apoi în prețurile finale. Pentru mediul de afaceri, întrebarea importantă nu este doar dacă 224 de euro pe MWh a fost un episod izolat, ci dacă astfel de vârfuri vor deveni recurente în perioadele de caniculă. În prima zi a valului de caniculă din această săptămână, această combinație a dus România la 224 de euro pe MWh, cel mai ridicat preț spot al energiei din Europa.
