România a pierdut șase locuri în clasamentul competitivității mondiale realizat în parteneriat cu institutul IMD, într-un context marcat de un deficit bugetar de 7,6% din PIB în 2025, un deficit de cont curent de 7,9% din PIB și o inflație de 7,3%. Pentru companii, această combinație înseamnă presiune în același timp asupra costurilor de finanțare, asupra planurilor de investiții și asupra posibilității de a transfera scumpirile fără afectarea marjelor.
Cea mai puternică deteriorare se vede chiar în zona de interes direct pentru investitori și manageri. Mediul de afaceri a coborât 19 poziții, până pe locul 69 la nivel global. În același raport, România ocupă locul 62 la performanță economică, după o creștere economică reală de doar 0,7% în 2025, iar infrastructura a pierdut zece poziții. Nivelul de 0,7% este semnalul critic, pentru că arată că economia a continuat să crească, dar nu suficient pentru a compensa dezechilibrele macroeconomice deja acumulate.
Implicația financiară este directă. Un stat cu deficit bugetar ridicat, inflație de 7,3% și dezechilibre externe de 7,9% din PIB transmite un profil de risc mai slab pentru capitalul privat. În practică, acest lucru înseamnă pentru firme capital mai scump, perioade mai lungi de recuperare a investițiilor și un apetit mai prudent pentru proiecte noi, mai ales în sectoarele cu consum mare de energie, dependență de importuri sau nevoi ridicate de finanțare.
Datele arată și că presiunea nu vine doar din indicatorii macroeconomici. Instabilitatea politică și deteriorarea mediului de afaceri se adaugă acestui tablou. Potrivit Financiarul, raportul realizat de CIT-IRECSON în parteneriat cu institutul IMD leagă reculul de competitivitate de dezechilibrele macroeconomice, de instabilitatea politică și de deteriorarea mediului de afaceri. Companiile românești indică explicit riscurile politice și teama de eșec drept factori care afectează investițiile și dezvoltarea economică.
Pentru investitori, scăderea competitivității concentrează mai multe semnale negative într-o singură imagine: creștere economică reală de 0,7%, deficit bugetar de 7,6% din PIB, deficit de cont curent de 7,9% din PIB și inflație de 7,3%. Fiecare dintre aceste cifre influențează evaluarea riscului, iar împreună reduc probabilitatea unor decizii rapide de alocare de capital. În plus, afacerile cu marje mai înguste, cu perioade lungi de recuperare a investiției sau cu dependență mare de inputuri volatile sunt cele mai expuse. Într-un climat cu inflație de 7,3%, costurile operaționale cresc mai repede, iar într-o economie care avansează cu doar 0,7%, cererea nu mai oferă aceeași capacitate de absorbție a scumpirilor. Efectul probabil este comprimarea EBITDA în lipsa unei repoziționări comerciale sau a unei discipline mai stricte pe costuri.
Raportul indică și o problemă structurală. Productivitatea medie a muncii este de 51 de dolari pe oră per angajat. Chiar dacă nu există un termen de comparație oficial publicat în același set de date, această valoare contează prin legătura cu competitivitatea. La acest nivel de productivitate, orice creștere a costului capitalului sau a fiscalității apasă mai puternic asupra randamentului investițiilor.
Scăderea cu zece poziții la infrastructură mută presiunea către costurile viitoare ale companiilor. Problemele sunt semnalate în tehnologie, educație și sănătate, domenii care influențează calitatea forței de muncă, ritmul digitalizării și costurile indirecte suportate de firme. În acest context, deprecierea leului față de euro și dolar ridică povara rambursării pentru companiile cu datorii în valută și pentru cele dependente de importuri. În paralel, România a înregistrat într-o zi de caniculă cel mai mare preț spot al energiei din Europa, de 224 euro/MWh, ceea ce amplifică presiunea asupra costurilor de producție și asupra lichidității. Pentru sectoarele energointensive, competitivitatea se erodează simultan prin costul finanțării și prin costul operațional.
Pentru management, mesajul principal este legat mai ales de direcția indicatorilor. Deficitul bugetar de 7,6% din PIB și deficitul de cont curent de 7,9% din PIB arată o economie în care costul capitalului poate rămâne ridicat, iar inflația de 7,3% sugerează că presiunea pe cheltuieli persistă. În acest cadru, proiectele bazate pe leverage mare, pe consum intern foarte elastic sau pe importuri semnificative devin mai vulnerabile, iar prioritățile manageriale tind să se mute spre protecția marjei și a lichidității.
