Coaliția de guvernare din Germania a prezentat la Berlin un pachet format din 34 de măsuri, care reunește reduceri de impozite, modificări în sistemul de pensii și reguli mai stricte pentru acordarea concediului medical. Obiectivul este relansarea unei economii aflate în stagnare și limitarea costurilor sociale pe termen lung. Componenta fiscală este estimată la aproximativ 10 miliarde de euro anual, iar o familie medie ar urma să rămână cu circa 600 de euro în plus pe an.
În același set de măsuri, vârsta de pensionare ar urma să crească treptat de la nivelul actual de 65-67 de ani, în funcție de anii lucrați, până la 70 de ani la începutul anilor 2090. Totodată, guvernul vrea să înăsprească accesul la concediul medical, prin eliminarea solicitărilor prin telefon și introducerea certificatului medical încă din prima zi de absență.
Pentru companii, executivul transmite două semnale. Pe termen scurt, reducerea fiscalității și promisiunea simplificării birocratice pot susține consumul și un cadru mai previzibil pentru firmele expuse la cererea din Germania, inclusiv companiile românești integrate în lanțurile industriale germane. Pe termen mediu și lung, miza rămâne costul forței de muncă și sustenabilitatea bugetară, în condițiile în care presiunea asupra sistemului de pensii s-ar putea traduce în contribuții mai mari, taxe mai ridicate sau deficit public.
Cancelarul Friedrich Merz a legat direct pachetul de competitivitatea economiei. „Lucrăm pentru a spori flexibilitatea întreprinderilor noastre. Lucrăm pentru a reduce birocrația. Lucrăm pentru a proteja statul nostru social și lucrăm pentru a ușura povara asupra angajaților și companiilor prin reducerea impozitelor.” Potrivit Financiarul, măsurile privind concediul medical au fost incluse în același pachet cu taxele și pensiile după ce absențele au crescut puternic.
Angajații germani au avut în medie aproape 20 de zile libere pe an în 2023, față de aproximativ 13 zile în 2018, conform Institutului IGES din Berlin. Creșterea de aproape șapte zile pe angajat în cinci ani indică o deteriorare semnificativă a disponibilității forței de muncă. Pentru companii, asta înseamnă costuri salariale fără producție asociată, presiune suplimentară asupra planificării operaționale și dificultăți într-o economie deja limitată în ritmul de creștere.
Cea mai sensibilă parte a pachetului este reforma pensiilor. Propunerea leagă gradual vârsta de pensionare de speranța de viață, până la 70 de ani la începutul anilor 2090, și include eliminarea dreptului celor cu 45 de ani de muncă de a ieși la pensie la 63 de ani fără penalizare, măsură care a atras cele mai multe critici. Friedrich Merz a declarat: „Niciun cetățean nu trebuie să-și facă griji. Măsurile vor preveni prăbușirea sistemului de pensii, care se află la limita capacității, și vor consolida contractul social între generații. Tinerii vor primi un motiv de optimism prin aceste măsuri, care le vor elimina o povară imensă de pe umeri.” La rândul său, Bärbel Bas, ministrul Muncii din partea SPD, a numit pachetul privind pensiile „o capodoperă”.
În privința impozitului pe venit, sistemul rămâne progresiv. Cota maximă de 42% se va aplica doar veniturilor care depășesc pragul actual de 70.000 de euro. Pentru un venit anual de 250.000 de euro va fi aplicată o cotă de 45%, iar pentru cei care câștigă peste 280.000 de euro, cota va fi de 47%. Astfel, relaxarea fiscală este orientată în principal către familiile cu venituri mici și medii, nu către cei aflați în vârful distribuției veniturilor.
