Adoptarea rapidă a legilor din PNRR a devenit o condiție directă pentru încasarea a peste 4,5 miliarde de euro, sumă echivalentă cu 1% din PIB. Miza nu mai este una procedurală sau politică, ci una economică, pentru că banii rămași de încasat în acest an susțin investiții deja bugetate în autostrăzi, căi ferate, spitale, școli și energie. Dacă fluxul de finanțare se oprește, diferența se mută în datorie.
Premierul interimar Ilie Bolojan a legat explicit fondurile europene de stabilitatea financiară a țării. El a declarat: „Fondurile din PNRR acționează ca un motor de creștere economică. Fără ele, agențiile de rating și investitorii își pot pierde încrederea în țara noastră. Efectul ar fi creșterea costurilor de împrumut, atât pentru stat, cât și pentru firme și cetățeni, iar fondurile de investiții ar ocoli România. Trebuie să evităm acest pericol!”
Blocarea legilor în Parlament înseamnă și blocarea validării de către Comisia Europeană. Fără această validare, România nu poate încasa tranșele rămase. Situația este complicată și de faptul că fondurile nu se decontează automat după votul parlamentar, deoarece Comisia Europeană trebuie să declare conformă forma legilor adoptate. Financiarul arată că România are șase proiecte care își așteaptă aprobarea, iar un jalon critic, noua Lege a salarizării, se află în faza finală la Ministerul Muncii și trebuie asumat parlamentar de un guvern fără majoritate.
Noua Lege a salarizării implică o creștere estimată a cheltuielilor statului de 8 miliarde de lei anual. Întârzierea nu reduce dificultatea acestei decizii, ci poate majora costurile. Dacă 1% din PIB nu mai vine din finanțare externă nerambursabilă, presiunea se mută spre împrumuturi, iar orice deteriorare a încrederii se reflectă rapid în dobânzi.
Ilie Bolojan a explicat și această legătură: „Indiferent ce guverne vom avea în anii următori, nu vom putea evita împrumuturile, pentru că necesarul de finanțare e mare. Și ne putem finanța la costuri rezonabile doar dacă ne îmbunătățim sau, măcar, ne menținem ratingul de țară.” Efectele nu se opresc la bugetul public. Statul plătește mai mult pentru finanțare, firmele se împrumută mai scump, debitorii locali suportă costuri mai mari, iar investițiile private devin mai greu de finanțat.
PSD a anunțat că nu va vota proiecte de lege fără propriile condiții pentru „protejarea intereselor naționale” și a cerut Guvernului să își caute majoritatea. În același timp, Sorin Grindeanu a susținut că parlamentarii puterii nu au depus niciun proiect de lege privind restanțele din PNRR la Camera Deputaților. El a afirmat: „A mai trecut o zi. Am verificat acum în tot aparatul administrativ al Camerei Deputaților. Parlamentarii puterii nu au depus NICIUN proiect de lege privind restanțele din PNRR. Cum se poate convoca sesiune extraordinară dacă nu avem niciun proiect depus?! Cum Guvernul demis nu mai poate depune inițiative la Parlament, era de datoria aleșilor PNL și USR să facă acest lucru. Nu au făcut-o!”
În această situație, blocajul apare pe două planuri: PSD condiționează votul, iar parlamentarii puterii sunt acuzați că nu au pornit formal traseul legislativ. Riscul rămâne același: pierderea a 4,5 miliarde de euro, adică 1% din PIB, și transmiterea unui semnal negativ către piețele internaționale într-un moment în care necesarul de finanțare este mare.
