Cotațiile TTF au ajuns la 56 euro/MWh, în timp ce Europa intră în perioada de dinaintea iernii cu cele mai mici rezerve de gaze naturale din 2022. În mod normal, sezonul de vară era intervalul în care piața europeană a gazelor reface mai liniștit stocurile, însă marii consumatori industriali din Europa se confruntă acum cu o fereastră de aprovizionare mai scumpă chiar în perioada în care depozitele ar trebui reumplute.
Vineri, depozitele din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de aproximativ 52%. Nivelul este sub ritmul de injectare de anul trecut și sub media ultimilor zece ani pentru această perioadă de vară. România se află la 54%, doar puțin peste media UE.
Presiunea vine din conflictul din Iran, care a perturbat fluxurile prin Strâmtoarea Ormuz, rută pe unde trece aproximativ 20% din livrările mondiale de gaze naturale lichefiate. În același timp, atacurile iraniene au eliminat 17% din capacitatea de export de LNG a Qatarului. De la începutul războiului, prețul gazelor în Europa a crescut cu peste 70%, iar riscul din zona de aprovizionare s-a transferat rapid în costurile energetice ale economiei.
Europa depinde în mod critic de importurile de LNG încă din criza energetică din 2022, după pierderea unor volume de gaze care au trebuit înlocuite. Reumplerea depozitelor înainte de iarnă rămâne principalul instrument pentru evitarea unor noi episoade de raționalizare sau a unor creșteri bruște de preț. Între timp, Uniunea Europeană a relaxat regulile privind stocarea și a redus ținta standard de la 90% la cel puțin 80% din capacitate până la începutul lunii noiembrie, semn că piața funcționează deja în condiții mai dificile decât în anii trecuți.
Piața încearcă acum să evalueze dimensiunea șocului și durata lui, arată Financiarul. Estimarea este că Qatarul va avea nevoie de câteva săptămâni pentru reluarea producției și a livrărilor, fără a lua în calcul eventualele capacități afectate. Asta prelungește presiunea asupra aprovizionării europene într-o perioadă în care fiecare săptămână contează pentru injectările în depozite. Natasha Fielding, director pentru prețurile gazelor și LNG la Argus, a rezumat situația astfel: „Europa este pe cale să intre în iarnă cu cea mai redusă rezervă de gaze de la criza energetică din 2022 încoace”.
Vulnerabilitatea se vede și pe piața petrolului. Brent a ajuns la 85,06 dolari/baril, în creștere cu 1% vineri, iar WTI, referința americană, la 79,88 dolari/baril, cu un plus de 1,2% în aceeași zi. Mișcarea a venit după un avans de aproximativ 12% pe parcursul săptămânii, cel mai mare într-o singură săptămână din luna aprilie, în contextul în care armata americană a lansat un nou val de atacuri asupra Iranului pentru a șasea noapte consecutiv.
Pentru companii, combinația dintre gaze mai scumpe și petrol în urcare ridică simultan costul energiei și al logisticii. În același timp, stocurile europene nu oferă încă o plasă de siguranță confortabilă. Faptul că România este la 54%, doar marginal peste media europeană de 52%, arată că piața locală rămâne expusă riscului regional, chiar dacă se poziționează ușor mai bine decât ansamblul UE. Fereastra pentru refacerea stocurilor rămâne limitată, deoarece sezonul de reumplere se încheie la 1 noiembrie, ceea ce lasă aproximativ trei luni și jumătate pentru ca Europa să recupereze ritmul de injectare înainte de intrarea în iarnă.
