Andy Burnham preia luni funcția de premier britanic, al șaptelea în zece ani

Andy Burnham preia luni funcția de premier britanic, al șaptelea în zece ani

Andy Burnham va prelua oficial luni, la Londra, funcția de prim-ministru al Marii Britanii și îl va înlocui pe Keir Starmer la conducerea Partidului Laburist. Pentru piețe și pentru mediul de afaceri, miza schimbării ține de capacitatea noului lider de a extinde la nivel național modelul administrativ aplicat în Greater Manchester, într-o economie stagnantă și într-un cadru bugetar mult mai rigid.

În cei 9 ani de mandat ca primar în Greater Manchester, regiunea a înregistrat un ritm de creștere economică de aproximativ două ori mai mare decât media națională a Marii Britanii. Acesta este principalul atu politic și economic cu care Burnham ajunge la guvern, după a treia sa încercare din ultimii 16 ani de a prelua conducerea laburiștilor. Pentru capitalul privat, un succes al extinderii așa-numitului „Manchesterism” ar însemna un cadru mai credibil pentru investiții, bazat pe parteneriate public-private și pe atragerea de companii în afara Londrei.

Un eventual eșec ar accentua instabilitatea într-o țară care va avea luni al șaptelea premier din ultimul deceniu. Schimbarea vine într-un moment în care încrederea investitorilor a fost deja afectată de economia stagnantă și de episoadele politice succesive. Manchester este urmărit de investitori ca exemplu de model administrativ cu efecte economice măsurabile. Orașul atrage în prezent cele mai multe investiții străine dintre toate orașele britanice din afara Londrei și se află în primele 15 orașe europene pentru investiții, potrivit datelor EY și Invest Manchester.

J.P. Morgan și-a deschis aici primul birou în 2023, iar Aviva Studios, inaugurat tot în 2023, este prezentat drept cea mai mare investiție a Marii Britanii într-un proiect cultural de la deschiderea Tate Modern din Londra, la începutul secolului. Aceste repere susțin argumentul că modelul local a produs rezultate vizibile, dar transferul lui la nivel național intră într-un context fiscal mult mai dur. Potrivit Financiarul, pentru mediul de business va conta în primul rând dacă noul guvern poate finanța promisiunile mai costisitoare.

Burnham și-a legat numele de reindustrializare, de construcția de locuințe sociale și de un control public mai mare asupra utilităților. Aceste direcții vor fi însă limitate de finanțele guvernamentale slabe, de o factură de asistență socială în creștere și de șomajul în creștere în rândul tinerilor. Diferența dintre rezultatul regional și un program național apare și în datele sociale. Greater Manchester a prosperat, dar regiunea păstrează niveluri relativ ridicate de privare comparativ cu media națională, conform unui raport al administrației locale. Creșterea agregată nu a eliminat dezechilibrele sociale nici măcar în teritoriul care i-a construit reputația economică.

Burnham și-a sintetizat ambiția politică într-un discurs susținut luna trecută, la lansarea candidaturii: „Am de gând să ofer Marii Britanii întrerupătorul de circuit de care are nevoie.”

Semnalul politic contează și pentru sentimentul investițional. Guvernul anterior condus de Keir Starmer și Rachel Reeves a fost criticat de economiști și de mediul de afaceri pentru o comunicare considerată extrem de pesimistă în primele luni de mandat. Aceasta a slăbit încrederea investitorilor și a risipit valul de optimism generat de alegerile din 2024. Din Manchester vin însă și argumente în favoarea unei abordări bazate pe încredere și continuitate administrativă. Richard Leese, lider al Consiliului Local Manchester în perioada 1996-2021, a rezumat această logică pentru cnn.com prin ideea că orașele care cred că pot face lucruri ajung să le facă efectiv. John McGrath, director executiv Factory International, a spus la rândul său că experiența Manchester arată importanța gândirii pe termen mai lung, mai ales în politica culturală și în alte domenii cu efect de antrenare pentru investiții.

Economiștii rămân totuși reticenți în privința extinderii modelului. Paul Dales, economist-șef pentru Marea Britanie la Capital Economics, a avertizat săptămâna aceasta că marile probleme ale economiei britanice nu se reduc la distribuția puterii între centru și autoritățile locale. „Nu suntem încurajați de planul economic al lui Burnham. El crede că problema este că guvernele locale nu au suficientă putere și că guvernul general nu are suficient control. Dar aceștia sunt doar mici factori contributivi la marile probleme reprezentate de investițiile scăzute și economiile scăzute, care au ca rezultat o creștere scăzută a productivității, precum și faptul că dimensiunea și calitatea forței de muncă nu cresc suficient de repede.”

Acesta este punctul sensibil pentru evaluarea de piață a noului executiv. Sursele de finanțare și mecanismele prin care productivitatea și piața muncii ar urma să accelereze la nivel național nu sunt încă explicitate aici, iar acestea vor decide dacă modelul Manchester rămâne un succes local sau devine o politică economică transferabilă.

Între timp, dinamica orașului care i-a construit capitalul politic rămâne vizibilă și în mediul antreprenorial. Emma Thackray, cofondatoare Hip Pop, a spus că vrea să construiască „un brand global, din inima orașului Manchester ”, iar Lucy Ellison, manager de cafenea în vârstă de 33 de ani, a descris schimbarea locală prin apariția unor afaceri independente pe care orașul nu le avea înainte. Pentru investitori, aceste semnale nu înlocuiesc datele macroeconomice, dar arată o economie urbană care a atras atât capital mare, cât și inițiativă privată de scară mică.

Burnham are la dispoziție maximum trei ani pentru a transforma această reputație locală într-un rezultat național, înainte de următoarele alegeri generale, care trebuie să aibă loc până la jumătatea lunii august 2029.