Un proiect de lege criticat de 12 organizații neguvernamentale este acuzat că reduce transparența averilor demnitarilor și elimină declarația publică de interese financiare. Până acum, declarațiile publice de avere și de interese au reprezentat un reper minim pentru evaluarea conflictelor de interese în relația cu statul.
Proiectul de lege Pl-x nr. 521/2026 este prezentat de contestatari drept un pas înapoi în materie de integritate administrativă. Potrivit criticilor, inițiativa nu aduce doar o schimbare procedurală, ci restrânge instrumentele publice prin care pot fi urmărite posibilele suprapuneri dintre funcția publică și interesele private.
Miza depășește zona administrativă și ajunge în economie. Limitarea accesului la aceste date reduce capacitatea companiilor, investitorilor și a publicului de a evalua expunerea la conflicte de interese și riscuri de corupție. ONG-urile invocă acest risc într-un moment în care susțin că problemele de corupție din justiție și administrația publică s-au acutizat.
Inițiativa legislativă a fost depusă de senatorul Cătălin Predoiu și vizează consolidarea unor acte normative din domeniul integrității. Cele 12 ONG-uri susțin însă că, sub pretextul reformelor din PNRR, proiectul coboară standardele de integritate, contravine angajamentelor internaționale ale României și elimină instrumente civice folosite pentru monitorizarea corupției.
Pentru mediul de afaceri, efectul direct este pierderea de vizibilitate asupra intereselor financiare ale decidenților publici. Acest lucru poate crește riscul reputațional și de conformitate pentru companiile care participă la licitații, depind de avize sau derulează contracte cu instituții ale statului, deoarece verificarea expunerii la conflicte de interese devine mai dificilă.
Criticii califică proiectul drept neconstituțional și incompatibil cu statul de drept. În centrul obiecțiilor se află tocmai scăderea standardului de transparență și eliminarea declarației publice de interese financiare. În același timp, Financiarul a relatat că forma actuală a proiectului nu este detaliată, în punctele privind publicarea averilor și intereselor, iar mecanismul alternativ care ar urma să înlocuiască declarația publică de interese financiare nu este precizat.
Nici calendarul legislativ exact al proiectului Pl-x nr. 521/2026 în Parlament nu este indicat. În schimb, criticile apar într-un context politic schimbat, după refacerea formulei de guvernare fără PSD. Acest element contează pentru traseul proiectului, deoarece forma contestată nu mai este cea inițială. Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, a declarat că „proiectul a fost modificat de coaliția PNL USR UDMR, după ce PSD a plecat din Guvern”.
Din perspectiva companiilor și a investitorilor, diferența dintre forma depusă și forma modificată are o importanță directă. Riscul de reglementare nu ține doar de existența inițiativei, ci de varianta care poate merge mai departe în procedura parlamentară. În același context, PNL condiționează intrarea la guvernare de disciplina fiscală, aspect relevant pentru stabilitatea legislativă.
Dacă transparența privind averile și interesele financiare scade, costul practic apare în procesele de due diligence și în evaluarea parteneriatelor cu entități publice. O companie care încearcă să identifice din timp expuneri la conflicte de interese va lucra cu mai puține date publice, ceea ce mută o parte din risc în zona conformității interne și a reputației.
Pentru investitori, semnalul depășește textul unui singur proiect de lege. Criticii susțin că inițiativa ar legifera o reducere a standardelor de transparență sub acoperirea reformelor asumate prin PNRR, ceea ce poate afecta percepția asupra calității cadrului instituțional. În lipsa unor clarificări publice privind forma finală a proiectului și traseul său parlamentar, punctul urmărit rămâne dacă Pl-x nr. 521/2026 păstrează modificările contestate de cele 12 ONG-uri și în ce măsură acestea vor redefini accesul public la informațiile despre averile și interesele demnitarilor.
