Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a retras Strategia națională pentru conservarea biodiversității 2026-2030, un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Decizia creează un risc financiar de 1 miliard de euro, sumă pe care România o poate pierde dacă actul normativ nu intră în vigoare până la data de 31 august. Retragerea a avut loc după ce Partidul Social Democrat (PSD) a atacat la Curtea de Apel București 12 hotărâri de guvern adoptate de cabinetul demis.
PSD, condus de Sorin Grindeanu, susține că Executivul interimar și-a depășit atribuțiile constituționale. Dintre cele 12 hotărâri contestate, 11 fuseseră deja publicate în Monitorul Oficial și fac obiectul unei cereri de suspendare a executării. A douăsprezecea, cea privind strategia pentru biodiversitate, a fost retrasă de premierul interimar înainte de a ajunge în instanță. Liderul PSD a conectat direct riscul financiar de soluția politică propusă. „Dacă nu va face acest lucru, premierul Bolojan va fi unicul vinovat dacă România va pierde 1 miliard de euro din PNRR”, a declarat Sorin Grindeanu, care a cerut mutarea proiectului în Parlament. „Ilie, nu mai încălca legea. Trimite proiectul la Parlament și îl vom dezbate cu celeritate.”
Executivul a respins acuzația de nelegalitate, argumentând că toate hotărârile contestate au primit avizul de specialitate al Ministerului Justiției. În comunicatul său, Guvernul Bolojan a subliniat costul economic și social al blocajului. „Pretextul sub care PSD încearcă suspendarea prin instanță a acestor acte normative este că Guvernul și-ar fi depășit, prin adoptarea lor, atribuțiile de cabinet interimar, acuzație infirmată de faptul că toate hotărârile în cauză au primit avizul de specialitate al ministerului Justiției”, se arată în poziția oficială. Potrivit Guvernului, „în războiul său iresponsabil cu Guvernul, PSD este dispus să sacrifice și interesele unor categorii sociale”.
Pe lângă strategia pentru biodiversitate, Executivul a precizat că printre actele blocate se numără și alte două jaloane PNRR, pentru care expunerea financiară este de zeci de milioane de euro. Conflictul are implicații și pentru proiectele de investiții majore. Potrivit Financiarul, Sorin Grindeanu a afirmat că strategia ar putea crea blocaje pentru dezvoltarea infrastructurii mari de transport, producția de energie hidroelectrică și extracția gazelor naturale din Marea Neagră. „Îl asigur pe premierul demis că Parlamentul va dezbate cu celeritate acest proiect şi îi vom acorda atenţia cuvenită pentru a ne asigura că nu se vor crea blocaje suplimentare”, a precizat acesta.
Criza politică, declanșată după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură pe 5 mai, a condus la un blocaj administrativ. Cabinetul interimar operează cu atribuții limitate, în timp ce termenele PNRR impun adoptarea de acte normative cu efect juridic deplin până la finalul lunii august. Întârzierea deciziilor administrative comprimă timpul de execuție pentru proiectele publice dependente de aceste jaloane, transformând un conflict politic într-un risc bugetar direct. Efectele blocajului s-au resimțit și în alte sectoare, precum plățile de sprijin pentru fermierii afectați de PMR și PPA, care au fost întârziate prin mutarea deciziei din sfera ordonanțelor de urgență în procedură parlamentară.
