Agenția de evaluare financiară Fitch a menținut ratingul suveran al României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, însă decizia a fost precedată de o intenție de retrogradare, potrivit lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României. Nivelul „BBB minus” reprezintă ultimul prag din categoria „investment grade”, recomandată investițiilor. O coborâre sub acest calificativ ar crește costurile de finanțare ale statului, ar afecta investițiile și ar pune presiune pe moneda națională.
Eugen Rădulescu a explicat că agenția a revenit asupra deciziei de a reduce ratingul abia după ce a primit informații suplimentare de la Guvern și de la BNR. În opinia sa, verdictul favorabil nu reprezintă o validare a corecției bugetare, ci o amânare de câteva luni. „Decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-au prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni”, a afirmat consilierul guvernatorului BNR. El a adăugat că „nu numai că nu a trecut pericolul, dar este mai mare decât era înainte”.
Menținerea perspectivei negative este justificată de Fitch prin deficitele fiscale și de cont curent ridicate, datoria publică în creștere și incertitudinile politice. O retrogradare ar fi sancționat credibilitatea fiscală a țării și ar fi scumpit imediat accesul la finanțare. Deși acest prag a fost evitat temporar, companiile care se finanțează într-o economie cu risc suveran tensionat rămân expuse la un cost al banilor mai sensibil la orice nouă deteriorare.
Oficialul BNR a subliniat că ajustarea deficitului bugetar nu a provenit din reforme structurale, ci din majorarea de taxe și impozite. Această abordare poate avea un efect contabil pe termen scurt, dar nu modifică mecanismele de fond ale cheltuielilor publice. Piețele financiare consideră crucială această diferență, motiv pentru care riscul unei noi presiuni pe costul de finanțare al statului rămâne deschis. Financiarul
Vulnerabilitățile semnalate depășesc deficitul bugetar. Eugen Rădulescu a legat fragilitatea ratingului de un model mai larg de administrare a resurselor, pe care l-a descris ca o „extracție de rente din sectorul public pe o scară incredibil de mare”. O astfel de pierdere de eficiență și credibilitate instituțională este un factor important în evaluarea riscului suveran, fiind urmărită de investitori pentru a evalua capacitatea statului de a corecta dezechilibrele.
În aceeași ecuație a vulnerabilității intră și sectorul energetic. Consilierul guvernatorului BNR a criticat politicile de înghețare a prețurilor și lipsa investițiilor în capacități de stocare, considerând că acestea au slăbit sistemul. Pentru mediul de afaceri, administrarea energiei prin măsuri temporare și subinvestiție adaugă un risc operațional care, în timp, se poate transfera în costul capitalului și în deciziile de investiții.
