Fitch a menținut vineri ratingul suveran al României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor. Decizia păstrează pe termen scurt accesul la finanțare pentru statul român, bănci și companiile care depind de încrederea investitorilor și evită ruptura pe care ar fi produs-o o trecere în categoria „junk”, rezervată statelor considerate cu risc ridicat.
Consecința imediată este că România rămâne în zona „investment grade” primită de la Fitch în 2004, după ce a evitat la limită retrogradarea. Decizia a venit după un apel făcut de România, iar Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat că schimbarea față de acțiunea inițială a agenției arată că prima decizie fusese de downgrade.
Fitch confirmase anterior ratingul suveran la „BBB-” cu perspectivă negativă. De mai multe luni, piața a urmărit riscul unei coborâri sub categoria recomandată investițiilor, cu efect direct asupra costurilor de împrumut ale statului și indirect asupra condițiilor de finanțare din economie.
Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a legat reconfirmarea ratingului de mai multe repere macroeconomice și de bilanț. Deficitul bugetar s-a redus cu 1,65 puncte procentuale din PIB în prima jumătate a anului, față de aceeași perioadă din 2025. În același timp, rezervele internaționale ale României sunt aproape de 75 miliarde de euro, iar BNR arată că acest nivel acoperă integral datoria externă pe termen scurt, calculată la scadență reziduală.
Marinescu a invocat și estimările de reducere semnificativă a inflației, perspectivele de revenire a creșterii economice în 2027 și prognozele FMI și ale Comisiei Europene care indică o creștere economică de peste 2%. Potrivit Financiarul, decizia Fitch a fost influențată de progresele în reducerea dezechilibrelor fiscale și de evoluția indicatorilor economici.
Tabloul curent rămâne însă tensionat. În iunie 2026, inflația anuală era de 9,2% în România, față de media UE de 2,9%, iar șomajul era de 6,3%, peste media UE de 6,0%. Pe partea de reziliență financiară, BNR a indicat și sectorul bancar, iar viceguvernatorul a susținut că principalii indicatori prudențiali ai băncilor din România se mențin peste media europeană.
Eugen Rădulescu a spus că menținerea ratingului nu înseamnă o rezolvare a problemei, ci doar o amânare. El a avertizat că pericolul retrogradării nu a trecut și este „mai mare decât era înainte”, deoarece ajustarea din ultimul an s-a făcut aproape exclusiv prin majorări de impozite și taxe, nu prin restructurări de substanță.
Consilierul guvernatorului BNR a indicat explicit reforma companiilor de stat drept un element vital. În evaluarea sa, pentru anul viitor nu există un plan care să continue reducerea deficitului, iar presiunea se mută pe cheltuieli. Din această perspectivă, păstrarea ratingului la „BBB-” oferă timp, dar nu o soluție structurală.
Rădulescu a susținut că deficitul poate fi redus numai prin tăierea cheltuielilor din administrația publică, nu prin noi majorări de taxe, pentru că economia nu mai poate absorbi încă un val fiscal fără efecte de frânare asupra sectorului privat. „Dacă nu o vom avea, vom ajunge în mai puțin de șase luni acolo unde am scăpat milimetric în această evaluare făcută de Fitch. Fitch e una din agențiile de rating care întotdeauna a fost mai favorabilă României. A avut întotdeauna o perspectivă mai bună. Însă nu ai cum să nu constați că ne chinuim să ajungem la un deficit de 6% anul acesta, iar anul viitor nu avem nimic pentru a reduce deficitul. Deficitul se poate reduce numai prin reducerea cheltuielilor în administrația publică. Nu se poate altfel. N-o să mai mărim impozitele pentru că se sufocă economia. Nu mai putem lua de la sectorul de privat ca să avem un sector de stat umflat cu consilii de administrație, zeci de oameni care unii habar n-au de ce este vorba acolo”, a avertizat Rădulescu.
