Estimări de pierderi economice pentru marile economii europene
Pierderile cumulate din Produsul Intern Brut cauzate de caniculă vor ajunge la 240 de miliarde de dolari pentru Franța în intervalul 2026-2030, estimează grupul Allianz. Fenomenele meteorologice extreme, precum seceta și incendiile, produc deja costuri directe în agricultură, industrie și energie, iar dezbaterea climatică europeană se concentrează pe riscul economic imediat. În aceeași perioadă, proiecțiile indică pierderi de 147 de miliarde de dolari pentru Italia, 131 de miliarde pentru Germania și 120 de miliarde pentru Spania, reprezentând până la 7% din PIB.
Impactul este deja vizibil la nivel sectorial. În Germania, valul de căldură de la finalul lunii iunie a generat pierderi de productivitate de 6,3 miliarde de euro. În transporturi, nivelul Rinului a atins cel mai scăzut prag din 1880, obligând barjele să-și reducă încărcătura cu până la 80%. Ca urmare, compania Thyssenkrupp a fost nevoită să reducă producția. Institutul Kiel pentru Economia Mondială estimează că nivelul scăzut al fluviului ar putea reduce PIB-ul Germaniei cu 0,1-0,2% în trimestrul al treilea al anului.
Impactul în agricultură și energie
Sectorul agricol a înregistrat pierderi cuantificabile. Asociația europeană Coceral raportează că valul de căldură din iunie a distrus 9 milioane de tone de cereale, generând pierderi de 2 miliarde de euro pentru fermieri. Această reducere de volum se adaugă presiunilor existente pe o piață marcată de costuri ridicate și volatilitate.
Infrastructura energetică este, de asemenea, afectată. Nivelul scăzut al Dunării a redus producția de energie, iar centrala Paks din Ungaria, care asigură 40% din electricitatea țării, funcționează la doar o zecime din capacitate. În România, centrala de la Cernavodă, responsabilă pentru 20% din producția națională, și-a oprit ambele reactoare. Producătorii auto Dacia și Ford și-au oprit temporar activitatea pentru a economisi energie. Guvernul român a autorizat scufundarea a patru barje pe brațul Bala pentru a ridica nivelul Dunării și a asigura apa necesară răcirii reactoarelor. Potrivit Financiarul, această măsură de urgență intervine în contextul în care un proiect esențial pentru funcționarea centralei, care vizează ridicarea cotei de fund a brațului Bala, este blocat la Ministerul Transporturilor din aprilie 2024.
Costurile incendiilor și analizele experților
Costurile incendiilor completează tabloul economic. Până la sfârșitul lunii iulie, în Uniunea Europeană au ars 465.000 de hectare. Ministerul francez al Tranziției Ecologice estimează costul de reîmpădurire la 10.000 de euro pe hectar. Între 2011 și 2018, incendiile de vegetație au costat Portugalia, Spania, Italia și Grecia până la 2,1 miliarde de euro anual. Roland Lescure, ministrul francez de finanțe, a descris efectul incendiilor ca fiind „un trăsnet economic care a lovit o regiune care nu avea nevoie de asta”.
Experții subliniază legătura directă dintre schimbările climatice și aceste pierderi. „Încă persistă o mentalitate complet greșită, potrivit căreia ar exista un compromis între economie și politicile climatice. Or, știm de multă vreme că efectele schimbărilor climatice necontrolate ne vor costa mult mai mult decât orice măsură de intervenție”, a afirmat Bob Ward, director de politici la Institutul Grantham pentru Cercetare privind Schimbările Climatice de la London School of Economics. În mod similar, Anders Levermann, cercetător la Institutul din Potsdam, a declarat că „vedem deja cât de extinse sunt impacturile acestor evenimente asupra economiei noastre”. Sarah Meier, expert în economie climatică la ETH Zurich, a adăugat că „din perspectivă economică, ar fi extrem de important să reducem daunele viitoare… Strategia numărul unu de prevenire este reducerea emisiilor.”
