Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a avertizat că depășirea resurselor bugetare prin noua lege a salarizării generează un risc mai mare decât pierderea tranșei aferente din PNRR. Miza negocierilor se mută astfel din zona revendicărilor salariale în cea a costului de finanțare al statului. Agențiile Fitch și Moody’s mențin evaluări la limită pentru România, iar o coborâre în categoria „junk”, nerecomandată investitorilor, ar afecta direct percepția de risc și mediul de investiții.
„Odată ce înțelegi cerințele sindicatelor, prima întrebare pe care trebuie să ți-o pui e dacă România își permite”, a declarat Dragoș Pîslaru. Acesta a subliniat necesitatea prudențialității bugetare, afirmând că „nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”. Avertismentul vine în contextul în care Comisia Europeană a impus limitări clare pentru acest jalon PNRR: a descurajat o anvelopă salarială de peste 12 miliarde de lei și a solicitat justificări pentru orice sumă care depășește 8 miliarde de lei. Executivul european a recomandat ca aplicarea legii să înceapă la 1 ianuarie 2027, pentru a nu concentra efortul bugetar în anul electoral 2028.
Ministerul Muncii a testat scenariile discutate cu sindicatele prin prisma condiționalităților din PNRR. Conform acestor discuții, eventualele creșteri salariale ar urma să fie acoperite prin reducerea altor cheltuieli, nu prin taxe suplimentare. Miza fiscală a subiectului este subliniată și de organizarea unei întâlniri la Palatul Cotroceni între Președintele Nicușor Dan și liderii partidelor PSD, PNL, USR și UDMR pentru a discuta reformele PNRR, conform informațiilor din Financiarul.
Construcția noii legi a salarizării trebuie să respecte și criterii tehnice stricte. Noua grilă trebuie să aplice principiul echității, bazându-se pe evaluarea funcțiilor realizată de Banca Mondială, astfel încât nicio familie ocupațională să nu depășească nivelul prestabilit. Proiectul va include și un mecanism de control menit să prevină problemele apărute în aplicarea Legii 153. Ministrul interimar al Muncii a respins și o abordare fragmentată, în care fiecare categorie profesională negociază separat.
