România a înregistrat 26.461 de locuri de muncă vacante în trimestrul al doilea din 2026, cel mai redus nivel din ultimul deceniu, conform datelor Institutului Național de Statistică. Scăderea anuală este de 15,5% față de aceeași perioadă a anului 2025, fiind a doua cea mai abruptă contracție după reculul de aproape 38% înregistrat în 2020.
Prudența economică determină companiile să amâne crearea de roluri noi și să mute presiunea pe productivitate, controlul costurilor și automatizare. Situația macroeconomică alimentează această strategie a angajatorilor. Inflația anuală din România a fost de 8,2% în iulie 2026, peste media UE de 3,0%, conform Eurostat, în timp ce șomajul a urcat la 6,3% în iunie, față de 6,0% la nivel european.
Sectoarele cu cele mai mari scăderi ale numărului de posturi neacoperite au fost administrația publică, agricultura și comerțul. Incertitudinea economică, costurile în creștere, fiscalitatea impredictibilă și consumul redus pun presiune pe angajatori, explică Sorina Faier, managing partner Elite Searchers. „Scăderea arată că piața muncii a intrat într-o perioadă de prudență. Companiile continuă să angajeze, dar aprobă mai greu poziții noi și se concentrează în special pe rolurile esențiale”, afirmă Faier, conform Financiarul.
În practică, posturile care se eliberează sunt fie redistribuite în interiorul echipelor, fie înlocuite prin soluții de automatizare și digitalizare. În acest fel, cheltuielile care vizau anterior recrutarea sunt mutate spre creșterea eficienței operaționale. Angajatorii operează cu filtre mai dure, iar candidații intră într-o piață cu mai puține opțiuni de angajare.
