Guvernul întârzie rezolvarea taxei clawback

O taxă introdusă temporar în anul 2009 şi încă prezentă în anul 2020, care acoperă lipsa preocupării Guvernului de a bugeta corect nevoile de medicamente ale pacienţilor din România.

În data de 28 ianuarie 2020, Ministrul Finanţelor Domnul Cîţu, a anunţat că deficitul bugetar pentru anul 2019 a fost de 4.5% din PIB, mentionând totodată că „în fiecare lună plătim în jur de..4 miliarde de lei pe medicamente şi alte bunuri şi servicii..”. Pentru a evita orice interpretare, dorim să menţionăm că bugetul statului pentru medicamente compensate este limitat la 554 milioane RON pe lună, exclusiv cele din programele cost-volum, cost-volum-rezultat, diferenţa până la consumul real fiind acoperită de industrie prin taxa clawback.

Nerezolvarea problemei generată de taxa clawback, adevărata problemă pentru retragerea din piaţă a medicamentelor generice esenţiale, adânceşte criza medicamentelor. Agenţia Naţională a Medicamentului a anunţat recent că încă 700 de medicamente vor fi retrase din piaţă.

Ceea ce se întâmplă în România este fără precedent în spaţiul european. Este inacceptabil ca un Guvern să pună presiunea unui buget de medicamente incorect administrat pe umerii producătorilor de medicamente generice, inclusiv compensarea moleculelor noi, incluse necondiţionat.

Guvernul Orban şi-a asumat creşterea plafonului bugetar trimestrial alocat medicamentelor, tocmai în direcţia unui acces mai bun:”Va duce implicit la scăderea taxei clawback, aceasta fiind o măsură care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi, inovatoare, cât şi stoparea retragerii din România a medicamentelor…

Citeste continuarea aici