UE sprijină intrarea Croației în Schengen, respinge Bulgaria, România | știrile Uniunii Europene

Membrii Uniunii Europene au confirmat admiterea Croației în spațiul Schengen fără pașapoarte a blocului, în timp ce au respins cererile din Bulgaria și România.

Deciziile au venit joi în timpul unei reuniuni a miniștrilor de interne ai UE la Bruxelles.

„Ultimul pas finalizat! Adoptarea deciziei Consiliului – Acum este confirmat oficial că Croația se va alătura spațiului Schengen de la 1 ianuarie 2023”, a declarat joi Reprezentanța Permanentă a Croației pe lângă UE într-un tweet.

„Spațiul Schengen crește pentru prima dată în mai bine de un deceniu”, a scris pe Twitter Republica Cehă, care deține președinția rotativă a UE. „Miniștrii au aprobat aderarea Croației începând cu 1 ianuarie 2023!”

Comisarul UE pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a declarat că României și Bulgariei le-a fost interzis accesul în zonă.

„Când vine vorba de aderarea României și Bulgariei, nu suntem uniți și asta ne face foarte slabi și asta mă întristează”, a spus el.

„Meriți să fii membru cu drepturi depline al Schengen, meriți să ai acces la libera circulație în spațiul Schengen”, a spus Johansson.

Sprijin unanim

Aderarea deplină a noilor membri UE – Bulgaria și România au aderat la bloc în 2007, Croația în 2013 – a necesitat sprijinul unanim al partenerilor lor.

Cele trei țări aderă deja parțial la regulamentul Schengen, dar controalele la frontierele interne nu au fost încă ridicate.

Blocada s-a datorat multă vreme îngrijorărilor partenerilor trio-ului cu privire la amploarea crimei organizate, migrația neautorizată și alte preocupări de securitate.

Luna trecută, puterea executivă a UE, Comisia Europeană, a decis că toate cele trei țări candidate îndeplinesc criteriile tehnice de aderare, iar Parlamentul European a votat și el în favoarea aderării la acestea.

Oferta Croației nu a primit nicio opoziție notabilă din partea partenerilor săi din UE. Dar, înainte de întâlnirea de joi, Austria părea aproape sigură că va pune veto asupra ofertelor bulgare și românești privind imigrația, deoarece un număr tot mai mare de persoane trec granițele fără autorizație prin regiunea balcanică.

Ministrul de Interne austriac Gerhard Karner a reînnoit opoziţia fermă a ţării sale, menţionând că peste 100.000 de persoane au intrat în Austria în acest an fără autorizaţie.

„Sistemul nu funcționează acum”, a spus el reporterilor.

Drumuri pentru solicitanții de azil

Oficialii austrieci se tem că abolirea controalelor la frontierele interne ar putea face ca Bulgaria și România să fie rute de comunicație pentru solicitanții de azil.

Parlamentarii de dreapta din democrații suedezi s-au opus aderării celor trei țări pline de speranță, invocând preocupări similare.

Premierul român Nicolae Ciucă a declarat, miercuri, că guvernul său a avut „întâlniri la cel mai înalt nivel” cu Austria pentru a încerca să atenueze îngrijorările, și a remarcat că datele arată că „România nu se află pe fluxurile de migrație care ar genera temeri”.

„Imigrația ilegală este foarte sensibilă din punct de vedere politic în multe state membre… dar blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile pe care le dorește Austria”, a spus el la o conferință de presă, adăugând că „starea actuală de incertitudine nu poate continua”.

De asemenea, prim-ministrul olandez Mark Rutte a făcut furori săptămâna trecută, când a spus că oficialii bulgari de securitate la frontieră ar putea accepta mită în numerar.

Parlamentul olandez trebuie, de asemenea, să intervină, ceea ce înseamnă că Bulgaria este mai probabil să se alăture mai târziu decât ceilalți doi candidați.

‘Cinism’

Președintele bulgar, Rumen Radev, a răspuns, scriind pe Facebook că trei oficiali de frontieră bulgari au fost uciși în ultimele luni în timp ce păzeau granițele externe ale blocului.

„În loc de solidaritate europeană”, a spus Radev, „Bulgaria devine cinism”.

În încercarea de a atenua preocupările partenerilor lor, Bulgaria și România au invitat de două ori misiuni UE de stabilire a faptelor cu experți naționali de două ori în ultimele luni pentru a vedea cum s-au îmbunătățit lucrurile.

Ungaria părea, de asemenea, pregătită să amâne intrarea lor, așa cum a făcut cu mai multe probleme UE care necesită votul în unanimitate în ultimele luni, în principal față de obiecțiile guvernului de dreapta că accesul său la fondurile europene pentru recuperarea din pandemie este blocat din cauza temerilor de corupție. .

Așa-numitul spațiu Schengen cuprinde 26 de țări: 22 de state UE plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Aproape 1,7 milioane de oameni trăiesc într-o țară Schengen și lucrează în alta. În fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de oameni trec o frontieră internă fără a fi nevoiți să-și prezinte cartea de identitate.

Regulamentul Schengen permite libera circulație pentru mai mult de 400 de milioane de cetățeni și întreprinderi europene, dar națiunile pot introduce controale temporare bazate pe amenințările interne la adresa securității naționale, iar multe o fac în mod obișnuit.