Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU cere încetarea violenței în Myanmar | Știri despre conflict
Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a adoptat prima rezoluție privind Myanmar în ultimii 74 de ani, cerând încetarea violenței și cerând conducătorilor militari ai țării să elibereze toți prizonierii politici, inclusiv liderul ales democratic Aung San Suu Kyi.
Armata din Myanmar a preluat puterea de la guvernul ales al lui Suu Kyi în februarie 2021, arestând-o pe ea și pe alți oficiali și a răspuns protestelor pro-democrație și disidenței cu o forță letală care a ucis câteva mii și a văzut peste 16.000 de încarcerați.
China și Rusia, care i-au susținut pe liderii militari din Myanmar de la lovitura de stat, s-au abținut miercuri la votul Națiunilor Unite, alături de India. Ceilalți 12 membri ai consiliului puternic au votat în favoarea rezoluției.
„Astăzi am trimis un mesaj ferm armatei că nu ar trebui să aibă nicio îndoială că ne așteptăm ca această rezoluție să fie pe deplin implementată”, a declarat ambasadorul Regatului Unit la Națiunile Unite, Barbara Woodward, după vot.
„De asemenea, am trimis un mesaj clar poporului din Myanmar că căutăm progrese în conformitate cu drepturile, dorințele și interesele lor”, a spus Woodward.
Singura altă rezoluție referitoare la Myanmar a fost adoptată de Consiliul de Securitate în 1948, când organismul a recomandat Adunării Generale a Națiunilor Unite să admită țara – cunoscută atunci sub numele de Birmania – ca membru al organismului mondial.
Ambasadorul Chinei la Națiunile Unite, Zhang Jun, a declarat consiliului după ce s-a abținut de la vot că „nu există o soluție rapidă a problemei”.
„Dacă poate fi sau nu rezolvată în cele din urmă în mod adecvat depinde în mod fundamental și exclusiv de Myanmar însuși”, a spus el.
El a spus că China dorește ca Consiliul de Securitate să adopte o declarație oficială cu privire la Myanmar, nu o rezoluție.
Ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vassily Nebenzia, a declarat că Moscova nu vede situația din Myanmar ca o amenințare la adresa securității internaționale și, prin urmare, consideră că nu ar trebui abordată de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite.
Opoziția publică internă uriașă față de preluarea de către armată a Myanmarului a escaladat de atunci în rezistență armată, pe care unii experți ONU au numit-o „război civil”.
Luna trecută, Political Prisoners Assistance Association, o organizație de monitorizare a drepturilor, a declarat că peste 16.000 de persoane au fost arestate sub acuzații politice în Myanmar de la lovitura militară. Dintre ei, peste 13.000 erau încă în detenție.
Asociația a mai spus că cel puțin 2.465 de civili au fost uciși de la preluarea militară, deși se crede că numărul real este mult mai mare.
Negocierile privind proiectul de rezoluție a Consiliului de Securitate au început în septembrie. Textul inițial – văzut de agenția de presă Reuters – a cerut încetarea transferurilor de arme în Myanmar și a amenințat cu sancțiuni, dar acest limbaj a fost eliminat de atunci.
Rusia și China sunt printre cei mai mari furnizori de arme armatei din Myanmar, cu rachete și avioane furnizate în principal de Moscova și nave navale, avioane, tunuri și vehicule blindate achiziționate de China.
Grupul Burma Campaign din Marea Britanie a salutat rezoluția, dar a spus că nu va avea „niciun impact practic” și că impunerea unui embargo global asupra armelor asupra armatei din Myanmar ar fi trebuit să fie un „prim pas fără scrupule”.
„Livrarea de arme nici măcar nu este menționată în rezoluție”, a declarat Mark Farmaner, directorul grupului, într-un comunicat.
„Rusia, China și India își folosesc locurile în Consiliul de Securitate pentru a-și proteja tranzacțiile lucrative cu armele cu armata birmană”, a spus el.
„În Organizația Națiunilor Unite ar putea fi văzută ca o lovitură de stat diplomatică adoptarea acestei rezoluții, dar în Birmania nu va avea niciun impact asupra oamenilor care trăiesc sub o lovitură de stat militară”, a adăugat el.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat rezoluția #Myanmar! Reacția campaniei #Burma din Marea Britanie este exactă – primul pas grozav, dar unde este embargoul global asupra armelor asupra juntei SAC, care ucide în fiecare zi #birman în toată țara? @burmacampaignuk https://t.co/NMbtCSMncB
– Phil Robertson (@Reaproy) 22 decembrie 2022
Rezoluția adoptată exprimă „profundă îngrijorare” cu privire la continuarea stării de urgență impuse de armată la preluarea puterii și „impactul grav” al acesteia asupra poporului birman.
De asemenea, solicită „acțiuni concrete și imediate” pentru implementarea unui plan de pace agreat de Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) și face apel la „sprijinirea instituțiilor și proceselor democratice și a urmăririi dialogului și reconcilierii constructive în conformitate cu voința și interesele oameni”.
Ministerul de Externe al Malaeziei a declarat joi că salută rezoluția și și-a exprimat sprijinul pentru rolul ASEAN în găsirea unei „soluții pașnice la situația din Myanmar”.
„Malaezia va lucra îndeaproape cu ASEAN și partenerii externi pentru a asigura progrese în aceste eforturi în interesul poporului din Myanmar”, a spus ministerul într-un comunicat.
Comunicat de presă: Adoptarea rezoluției Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Myanmar, 21 decembrie 2022 pic.twitter.com/RLlUyclTOC
— Wisma Putra (@MalaysiaMFA) 22 decembrie 2022
Rezoluția subliniază, de asemenea, necesitatea „un proces pașnic, autentic și incluziv pentru a reduce violența și a obține o soluție politică durabilă”.
subliniază necesitatea de a aborda criza din statul Rakhine și de a crea condițiile pentru întoarcerea musulmanilor din minoritatea etnică rohingya care au fost forțați să iasă din Myanmar, cu majoritate budistă, într-o operațiune militară brutală din august 2018, pe care Statele Unite au descris-o drept o act de genocid.
Aproximativ 700.000 de rohingya trăiesc în continuare ca refugiați în Bangladeshul vecin, în timp ce alții rămân strămutați în Myanmar.
Ambasadorul Myanmarului la ONU, Kyaw Moe Tun, care reprezintă guvernul răsturnat Suu Kyi și încă deține scaunul în Consiliul de Securitate, a spus că, deși au existat elemente pozitive în rezoluție, guvernul de unitate – format din rămășițe ale administrației. a lui Suu Kyi – ar fi preferat un text guvernamental mai puternic.
„Suntem clar că acesta este doar un prim pas”, a spus el reporterilor.
„Guvernul Unității Naționale solicită Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite (să construiască) pe această rezoluție să ia măsuri suplimentare și mai puternice pentru a asigura încetarea juntei militare și a crimelor sale”.
Sursa: www.aljazeera.com