Brazilia continuă cu ancheta asupra revoltei după atacul capitalului | Știri Jair Bolsonaro

São Paulo, Brazilia — În 1808, regele Portugaliei, Ioan al VI-lea, a vizitat ceea ce era atunci Brazilia colonială cu un ceas mare cu pendulă ornamentat, un cadou de la Regele Ludovic al XIV-lea al Franței.

Acest artefact a fost de atunci în posesia statului brazilian, expus în palatul prezidențial Planalto în ultimii 11 ani.

Însă, pe 8 ianuarie, camerele de supraveghere din interiorul clădirii Planalto au surprins un bărbat aruncând la pământ neprețuita operă de artă, distrugând-o fără reparații.

Acel individ, unul dintre sutele de răzvrătiți care au luat cu asalt scaunul guvernului din capitala federală Brasilia în acea zi, purta un tricou negru semnat cu chipul fostului președinte de extremă dreapta al Braziliei, Jair Bolsonaro.

Acum, mai mult de o săptămână mai târziu, Brazilia încă ridică, la propriu, piesele. Se fac cercetări asupra autorilor revoltei, cine a organizat-o și de unde au venit banii.

Atacul a început când susținătorii pro-Bolsonaro înfuriați și-au forțat drumul pe lângă liniile de poliție și au intrat în Congresul Braziliei, Curtea Supremă și Palatul Planalto, toate situate unul lângă celălalt.

Ei au cerut o lovitură de stat militară pentru a anula rezultatele alegerilor prezidențiale din 2022 și pentru a-l reinstala pe învinsul Bolsonaro ca președinte.

Cu sistemul judiciar și legislativul în vacanță – iar președintele de stânga Luiz Inacio Lula da Silva a depus jurământul în afara orașului – clădirile erau în mare parte goale. Nu au rezultat victime în urma atacului.

Cu toate acestea, pagubele aduse proprietății publice au fost fără precedent, deoarece vandalii au pătruns în clădiri, zdrobând ferestre, distrugând opere de artă neprețuite și împingând sloganuri de extremă dreapta pe pereți.

Aproape 1.400 de persoane au fost arestate în urma atacului și rămân în custodia poliției. Procurorii federali i-au inculpat luni pe 39 dintre ei, inclusiv conspirație armată și tentativă de lovitură de stat. Sunt așteptate alte zeci de rechizitori.

Senatorii au promis o anchetă cu privire la cine a finanțat revoltele.

„Există în mod clar un nucleu bine finanțat de sprijin pentru o agendă politică de dreapta”, a spus Andre Pagliarini, profesor asistent de istorie la Colegiul Hampden-Sydney. „Și este dispus să investească în organizații antidemocratice, chiar și în urma înfrângerii electorale”.

Mario Sergio Lima, analist senior în Brazilia la firma de consultanță Medley Advisors, a declarat că crede că revoltele au fost în mare parte finanțate de „magnații de nivel mediu din comerțul cu amănuntul și agricultură”, o circumscripție pe care l-a susținut ferm pe Bolsonaro înainte de alegeri.

Bolsonaro și-a petrecut o parte din timp în funcție punând la îndoială sistemul de vot integral electronic al Braziliei, un sistem care nu a primit încă o acuzație credibilă de fraudă în cei 27 de ani de utilizare. În mai multe rânduri, el a sugerat că nu va accepta înfrângerea la urne.

În turul turului din octombrie, fostul căpitan de armată de extremă-dreapta a pierdut în fața lui Lula cu o marjă îngustă de puțin peste două milioane de voturi. În urma anunțării rezultatelor, Bolsonaro a păstrat o perioadă de tăcere publică. Până în prezent, el nu a recunoscut în mod explicit înfrângerea.

Însă susținătorii lui Bolsonaro au ieșit în stradă în sprijinul președintelui în funcție, blocând autostrăzile importante și cerând o lovitură de stat militară.

Bolsonaro însuși a fugit din țară pe 30 decembrie, cu o săptămână înainte de atacul de la Brasilia. A stat într-o casă închiriată în Florida, în sud-estul Statelor Unite.

În urma atacului din 8 ianuarie, poliția federală din Brazilia a declarat că a găsit un proiect de decret la casa lui Anderson Torres, fost ministru al justiției sub Bolsonaro.

El a cerut un comitet condus de militari care să „analizeze integritatea alegerilor prezidențiale”. Dacă ar fi adoptat, ar fi plasat și capitala în stare de urgență.

Torres, care a fost arestat, a spus că a primit documentul de la un membru al publicului și că a fost scos din context. Dar criticii au denunțat documentul ca dovadă a unui putsch de extremă dreaptă.

„Îmi este greu să-mi imaginez că o lovitură de stat ar fi avut loc fără sprijinul SUA”, a spus Pagliarini, profesor de istorie la Colegiul Hampden-Sydney. „Dacă Donald Trump ar fi fost la Casa Albă, aproape sigur situația ar fi fost foarte diferită”.

Revolta a fost un botez de foc pentru guvernarea în vârstă de la Lula. Dar Pagliarini crede că atacul ar putea cântări în cele din urmă în favoarea lui Lula.

„S-ar putea argumenta că acesta este ultimul lucru pe care și l-ar dori Lula în acest stadiu incipient al administrației sale”, a spus Pagliarini. „Dar există o oportunitate în această urgență”.

„Marea abilitate a lui Lula este să știe să medieze între perspective divergente, creând un consens unificator din interese aparent ireconciliabile. Dacă le poate arăta asta brazilienilor în acest context turbulent, le-ar putea aminti de poziția sa unică în politica națiunii.”

Între timp, analistul brazilian Mario Sergio Lima a numit decizia lui Lula de a anunța rapid o intervenție federală în aparatul de siguranță publică din Brasilia „o lovitură de maestru”.

„Ar fi putut implica cu ușurință armata, dar asta i-ar fi întărit”, a spus Lima, făcând aluzie la faptul că Bolsonaro a menținut legături strânse cu armata. De altfel, lista celor arestați pentru implicare în revoltă conține mai mult de o duzină de militari activi și pensionari.

Analistul a adăugat că situația i-ar putea chiar oferi lui Lula mai mult sprijin în Congres.

„Nu spun că va avea o coaliție de guvernare masivă, dar majoritatea politicienilor, chiar și din opoziție, vor încerca să se distanțeze de Bolsonaro”, a spus Lima.

Dintr-o perspectivă globală, profesorul de relații internaționale FGV, Oliver Stuenkel, a spus că marea majoritate a liderilor mondiali și-au arătat solidaritatea cu guvernul Lula și eforturile acestuia de a-i urmări pe revoltați, de teama că atacuri similare ar putea avea loc în altă parte.

„Lectura internațională este că, cu cât răspunsul din partea instanțelor braziliene este mai strict, cu atât este mai mic riscul ca atacurile din 8 ianuarie să inspire mișcări similare în alte țări”, a spus Stuenkel.