Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat pe 10 iulie un decret prin care este creat un comandament special în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, destinat loviturilor cu rază lungă de acțiune. Noua structură are rolul de a reuni toate resursele disponibile pentru a reduce potențialul militar al Rusiei și pentru a produce un „impact practic global” asupra inamicului în timpul războiului.
Decizia marchează trecerea de la folosirea fragmentată a armelor cu rază lungă, pe măsură ce acestea erau primite de la aliați, la o coordonare strictă într-un singur centru de comandă. Până recent, Kievul a utilizat acest tip de armament în condițiile unor restricții care au fost relaxate abia de la sfârșitul anului trecut. Prin noua organizare, autoritățile ucrainene urmăresc să coordoneze mai eficient atacurile și să lovească logistica Moscovei.
Zelenski a explicat măsura în aceeași zi. „Astăzi, am semnat un decret privind înființarea unui comandament special în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei, un comandament destinat loviturilor cu rază lungă de acțiune, cu un impact practic global asupra Rusiei în contextul acestui război.” Potrivit Financiarul, administrația prezidențială a anunțat această inițiativă într-un moment în care armata ucraineană încearcă să împingă o parte din costul conflictului cât mai adânc în teritoriul controlat de ruși.
Prin atacarea depozitelor de arme și a centrelor logistice, Kievul speră să câștige timp pentru trupele aflate în prima linie și să oblige Moscova să își regândească rutele de aprovizionare. Zelenski a formulat și obiectivul concret al noului comandament: „Acest comandament trebuie să concentreze 100% din resursele disponibile pentru a reduce și mai mult potențialul militar al Rusiei.”
Noua structură este gândită să crească eficiența arsenalului deja disponibil. În lipsa unei majorări imediate și consistente a stocurilor de muniție din partea Occidentului, capacitatea de a lovi precis și repetat devine esențială. Prin centralizarea acestor capabilități, Ucraina vizează ținte care pot afecta pe termen lung mișcările de trupe, inclusiv depozite de muniție, baze logistice și facilități de sprijin din spatele frontului. Chiar dacă numărul rachetelor lansate nu este foarte mare, efectul asupra capacității de luptă a inamicului poate fi sever.
Bugetul și componența exactă a noului comandament nu au fost făcute publice. Totuși, măsura arată că Ucraina transformă loviturile de adâncime din acțiuni tactice punctuale într-un efort constant de război, menit să mențină presiunea asupra infrastructurii militare ruse.
Forțele ucrainene au folosit deja rachete ATACMS din Statele Unite, precum și rachete Storm Shadow și SCALP furnizate de Marea Britanie și Franța. După relaxarea restricțiilor de utilizare de la sfârșitul anului trecut, armata a putut lovi ținte aflate la distanțe mai mari. Cu toate acestea, eficiența noii structuri depinde în continuare de sprijinul extern și de deciziile politice ale partenerilor.
Un exemplu este votul din Parlamentul Germaniei, care a respins propunerea de livrare către Ucraina a rachetelor de croazieră Taurus. Propunerea respinsă includea și creșterea producției de rachete interceptoare Patriot PAC-2, precum și suplimentarea ajutorului militar și umanitar. Rachetele Taurus au o rază de acțiune de aproximativ 500 de kilometri, iar fără ele Ucraina rămâne limitată în lovirea unor puncte importante aflate adânc în teritoriul inamic.
În paralel, la summitul NATO de la Ankara, Statele Unite, Polonia, Germania, Olanda și Suedia au semnat un acord pentru înființarea unui centru european de mentenanță destinat rachetelor interceptoare PAC-3 folosite de sistemele Patriot. Noua structură are scopul de a menține aceste echipamente funcționale pe termen lung, într-un război de uzură în care continuitatea resurselor rămâne decisivă.
