O majorare a sumei încasate poate lăsa salariatului mai puțină putere de cumpărare. Verificarea pornește de la venitul net și de la prețurile din aceeași perioadă: salariul nominal exprimă banii primiți, iar salariul real arată ce bunuri și servicii pot fi cumpărate cu ei.
Verificarea începe cu netul și cu perioada aleasă
Informațiile au fost relatate de financiarul.ro. Institutul Național de Statistică (INS) a publicat marți, 13 octombrie 2026, rezultatele salariale pentru august. Pentru interpretarea lor, comparația cu luna precedentă trebuie urmărită separat de evoluția pe un an.
Pașii se aplică astfel datelor din august 2026:
- Se identifică venitul net, adică suma încasată. Media națională a fost de 5.688 de lei.
- Se compară aceeași lună din doi ani consecutivi. Față de august 2025, câștigul mediu net a avut un avans de 5,6%.
- Se verifică salariul real pentru același interval. Indicele de 99,5% calculat de INS arată că puterea de cumpărare a pierdut 0,5%, în pofida majorării în lei.
- Se urmărește distinct schimbarea lunară. Față de iulie 2026, netul mediu s-a redus cu 132 de lei, adică 2,3%. După luarea în calcul a prețurilor, indicele real a fost de 97,5%, echivalentul unei pierderi de 2,5% la cumpărături.
Brutul se verifică separat de suma primită de salariat. În august, media acestuia a coborât la 9.497 de lei, cu 212 lei sub iulie, o reducere de 2,2%. Procentul privește salariul brut; pentru puterea de cumpărare se folosește indicatorul real.
Și reperul istoric trebuie păstrat cu baza lui de comparație. Față de octombrie 1990, indicele salarial real pentru august 2026 era de 235,1%, cu 6 puncte procentuale mai jos decât valoarea consemnată în iulie 2026.
Primele și concediile pot schimba media lunară
Pentru scăderile din majoritatea activităților economice, INS indică în primul rând plățile suplimentare din lunile anterioare. Acestea cuprinseseră prime ocazionale, ajutoare în bani, beneficii în natură și distribuiri din profitul net sau din alte fonduri.
Veniturile din august au fost influențate și de producția sub nivelul prevăzut ori de încasările reduse, în funcție de proiecte și contracte. În perioadele de concediu de odihnă, absența tichetelor de masă și a altor drepturi salariale a contribuit la diminuarea câștigurilor.
În activitățile unde media a urcat, explicațiile INS includ prime anuale sau trimestriale, recompense de performanță, beneficii în natură și plăți din profit ori din alte fonduri. Au contat totodată producția și încasările mai mari, dar și reducerea efectivelor plătite sub media ramurii.
Ramura economică schimbă nivelul și evoluția salariului
În august 2026, programarea și consultanța informatică aveau un net mediu de 13.010 lei, iar extracția de petrol brut și gaze naturale, de 11.760 de lei. La celălalt capăt, categoria altor activități de servicii înregistra 2.985 de lei, iar pescuitul și acvacultura, 2.998 de lei.
Comparația cu iulie arată diferențe de sens și de amploare între domenii:
- Fabricarea de autovehicule rutiere, remorci și semiremorci a avut reducerea cea mai mare, de 18,3%.
- Scăderi între 10,5% și 14% au apărut în arhitectură și inginerie, testări și analiză tehnică, producția altor mijloace de transport, servicii juridice și contabile, precum și în extracția de petrol brut și gaze naturale.
- Reducerile între 3,5% și 10% au cuprins mai multe ramuri, între care producția textilă, prelucrarea pieilor și fabricarea încălțămintei.
- Jocurile de noroc și pariurile au înregistrat avansul maxim, de peste 8%.
- Majorări între 3% și 6,5% au avut producția de filme și programe pentru televiziune, înregistrările audio, editarea muzicală, difuzarea și transmiterea programelor, agențiile de știri, sportul și activitățile recreative, alături de fabricarea produselor din tutun.
- Creșteri între 1% și 2% au fost consemnate la producerea și furnizarea de electricitate, energie termică, gaze și apă caldă, în tipărire, investigații și protecție, transporturi, telecomunicații și cazare.
- În domeniile bugetare urmărite, sănătatea și asistența socială au pierdut 1,1%, învățământul 1%, iar administrația publică 0,6%.
Inflația mai mică înseamnă scumpiri mai lente
Pentru interpretarea prețurilor, exemplul din septembrie 2024 arată diferența dintre încetinirea scumpirilor și ieftinire. Inflația anuală coborâse la 4,62%, după nivelul de 5,1% din august 2024, dar bunurile și serviciile continuau să fie mai scumpe decât cu un an înainte.
Alimentele aveau atunci prețuri cu 4,72% mai mari, mărfurile nealimentare cu 3,3%, iar serviciile cu 7,88%, conform INS. Aceste variații descriu septembrie 2024; calculul salariului real pentru august 2026 folosește evoluția prețurilor aferentă propriei perioade.
Distincția dintre comparația lunară, cea anuală și media pe 12 luni apare în comunicatul INS din 11 octombrie 2024: „Indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2024 comparativ cu luna august 2024 a fost 100,33%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 3,8%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2024 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 4,6%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) față de precedentele 12 luni (octombrie 2022 – septembrie 2023) a fost 6,1%”.
O altă metodă, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indica pentru septembrie 2024 un nivel de 100,40% față de august. Inflația anuală calculată astfel era de 4,8%. Media variațiilor prețurilor pentru octombrie 2023-septembrie 2024 ajungea la 6,4%, raportat la octombrie 2022-septembrie 2023.
Prognoza se citește împreună cu anul pentru care a fost făcută
În august 2024, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a anunțat că inflația era estimată la 4% la sfârșitul anului, față de prognoza anterioară de 4,9%. Estimarea pentru finalul lui 2025 era de 3,4%.
Proiecția din 2024 anticipa scăderea inflației pe aproape tot intervalul analizat, cu o încetinire vizibilă în partea a doua. Dezinflația desemnează această reducere a ritmului în care cresc prețurile.
BNR explica în Raportul trimestrial asupra inflației efectele de bază, adică influența evoluțiilor anterioare folosite în comparație: „Traiectoria este marcată de unele oscilații de ritm, induse preponderent de efecte de bază asociate evoluțiilor din trecut: majorări de impozite indirecte în ianuarie 2024, cu efect favorabil în ianuarie 2025; corecții ale tarifelor la gaze naturale și prețuri la legume, fructe, ouă în al doilea trimestru din 2024, cu efect nefavorabil în al doilea trimestru din 2025; majorare a accizei la carburanți în iulie 2024, cu efect favorabil în iulie 2025”.
Indicele creditelor urmărește dobânzile
Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC) se calculează din dobânzile tranzacțiilor interbancare. Valoarea zilnică este o medie ponderată cu volumele tranzacționate. Pentru valoarea trimestrială se face media aritmetică a indicilor zilnici din zilele lucrătoare ale trimestrului de referință, aplicarea urmând calendarul trimestrial.
De la actualizarea din 1 octombrie 2026, valoarea IRCC pentru al doilea trimestru din 2026 era de 5,57%, față de 5,56% pentru primul trimestru. Valorile zilnice din intervalul 14 iulie-16 octombrie 2026 au avut o medie de 5,65%. Cel mai ridicat nivel, 6,18%, a fost atins la 2 octombrie, iar cel mai scăzut, 5,51%, la 19 august.
La 15 octombrie 2026, indicele zilnic era de 5,74%, după 5,75% în ziua anterioară. Valoarea trimestrială pentru trimestrul al treilea din 2026 este de 5,61% și se aplică începând cu 1 ianuarie 2027.
