Pensionarii cu un venit lunar brut de maximum 3.000 de lei primesc în 2026 suma integrală, fără rețineri pentru sănătate sau impozit. Pentru veniturile mai mari, suma virată depinde de două calcule succesive: contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), apoi impozitul.
Ambele au cota de 10%, dar sumele asupra cărora se aplică diferă. Contribuția pentru sănătate se deduce înaintea impozitării. Netul, adică banii încasați, rezultă prin scăderea celor două rețineri din pensia brută.
Calculul pornește de la partea care trece de plafon
Pentru verificarea unei pensii care depășește limita scutită, operațiunile se fac în această ordine:
Se determină baza contribuției pentru sănătate: din brut se scad 3.000 de lei. Se păstrează numai diferența pozitivă; dacă aceasta nu există, baza este zero. CASS reprezintă 10% din rezultatul obținut, nu din pensia întreagă.
Se stabilește suma impozabilă: din brut se scad atât plafonul, cât și contribuția pentru sănătate calculată la primul pas.
Se aplică impozitul de 10% asupra sumei impozabile. Din brut se retrag apoi CASS și impozitul pentru a obține plata netă.
Într-un calcul orientativ, un pensionar cu 5.000 de lei brut lunar are o bază CASS de 2.000 de lei. Pentru sănătate se rețin 200 de lei, iar impozitul este de 180 de lei. Reținerile cumulate ajung la 380 de lei, ceea ce lasă pentru încasare 4.620 de lei.
La un brut de 6.300 de lei, contribuția se calculează asupra a 3.300 de lei și însumează 330 de lei. După deducerea ei, venitul impozabil este de 2.970 de lei, iar impozitul ajunge la 297 de lei. Din această pensie se opresc în total 627 de lei; beneficiarul primește 5.673 de lei.
Pentru alte valori ale pensiei brute, reținerea lunară destinată sănătății este următoarea:
- Brut de 3.500 de lei: contribuție de 50 de lei.
- Brut de 4.000 de lei: baza contribuției este 1.000 de lei, iar reținerea este 100 de lei.
- Brut de 6.000 de lei: baza contribuției ajunge la 3.000 de lei, iar reținerea la 300 de lei.
- Brut de 8.000 de lei: contribuția se aplică unei baze de 5.000 de lei și însumează 500 de lei.
Plătitorul face reținerile, fără declarație pentru pensia din România
Instituția care achită pensia calculează și oprește sumele la fiecare plată. Obligația revine, după caz, casei de pensii sau fondului privat, iar beneficiarului îi sunt virați direct banii rămași după rețineri.
Pentru pensiile din România, beneficiarii nu depun declarații fiscale și nu achită separat aceste sume. Casa de pensii trebuie să vireze reținerile către buget cel târziu pe 25 ale lunii care urmează celei în care a făcut plata.
Restanțele păstrează plafonul pentru fiecare lună
Când o singură plată cuprinde drepturi aferente mai multor luni, banii se repartizează pe perioadele respective. Plafonul de 3.000 de lei se aplică separat fiecărei luni, înainte de calculul contribuției și al impozitului.
Regula acoperă atât restanțele, cât și diferențele acordate după recalculare. Reținerile urmăresc drepturile lunare, astfel încât întreaga sumă virată odată nu este tratată ca o pensie pentru o singură lună.
În cazul pensiei de urmaș, calculul se face pentru fiecare persoană îndreptățită, pe suma care îi revine. Plafonul neimpozabil este individual, nu comun tuturor beneficiarilor.
Pensiile private și veniturile externe au reguli distincte
În cazul fondurilor private, Pilonul II și Pilonul III, se păstrează plafonul de 3.000 de lei. Contribuțiile nete achitate de beneficiar sunt scăzute la stabilirea bazei impozabile. Plata unică și încasarea în rate sunt reglementate distinct de Codul fiscal, la articolul 100, alineatele (2)-(5).
Unde se impozitează pensia primită din străinătate de un rezident fiscal român depinde de acordul pentru evitarea dublei impuneri încheiat cu statul de proveniență. Din acel acord rezultă dacă impozitul se plătește în România ori în țara din care vine pensia. România are astfel de convenții cu cele mai multe state din Uniunea Europeană.
Pensionarii care încasează și drepturi de autor nu datorează contribuția pentru sănătate aferentă acelor venituri. Excepția este separată de regimul contribuției reținute din pensie.
Legislația prevede exceptarea de la CASS din 2028
Până în septembrie 2024, din pensie erau neimpozabili 2.000 de lei. Legea 244/2024 a urcat plafonul la nivelul actual, începând din octombrie 2024. Impozitul de 10% se numără printre schimbările aplicabile de la 13 martie 2025, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului 11/2025.
Legea 141/2025 stabilește intervalul de aplicare a mecanismului actual pentru sănătate: între 1 august 2025 și 31 decembrie 2027. Același act prevede deducerea contribuției din suma supusă impozitării.
Cadrul general este dat de Legea 227/2015, Codul fiscal. Pentru pensii, articolul 99 definește veniturile din această categorie, articolul 100 stabilește venitul impozabil lunar, iar articolul 101 reglementează calculul și reținerea impozitului. În privința sănătății, articolul 155, alineatul (1), litera a²), este relevant alături de articolul 157⁶, care privește baza contribuției. Legislația fiscală și sanitară stabilește categoriile obligate la plată, în competența Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății.
Ministerul Muncii nu a anunțat modificarea plafonului de 3.000 de lei. Nu a prezentat nici un calendar pentru aplicarea CASS pensiilor mai mici.
Un pensionar a contestat contribuția în instanță. A cerut să fie eliminată reținerea de 10% și să primească înapoi banii opriți începând cu 1 august 2025, actualizați cu inflația și dobânda legală. Argumentul său este că veniturile din muncă din care îi provine pensia au fost deja supuse contribuțiilor în perioada în care a lucrat. Procesul nu oprește aplicarea regulilor generale; urmările depind de hotărârea instanței și de evoluția cauzei.
Exceptarea pensionarilor de la contribuția pentru sănătate asupra veniturilor din pensii este prevăzută pentru 1 ianuarie 2028, prin articolul 220⁸, alineatul (4), în forma stabilită de Legea 141/2025.
