Tensiuni Kosovo-Serbia: starea de spirit pe teren, scenarii posibile | Știri despre conflict

Pe măsură ce 2022 se apropie de sfârșit, lumea este din ce în ce mai nervoasă cu privire la escaladarea ulterioară în Kosovo și Serbia, pe măsură ce tensiunile etnice din nordul Kosovo continuă să crească.

Armata sârbă și-a pus trupele la „nivelul maxim de pregătire pentru luptă” la șase zile după ce premierul Ana Brnabic a declarat că tensiunile sunt „la pragul unui conflict armat”.

Au existat câțiva indicatori posibili de răcire a tensiunilor joi, președintele sârb Aleksandar Vucic afirmând că etnicii sârbi din nordul Kosovo au început să dărâme unele baricade, dar situația rămâne un motiv de îngrijorare considerabilă.

În ultimele luni, sârbii kosovari au înființat puncte de control în nordul Kosovo, un focar de multă vreme de tensiuni etnice.

Acești sârbi etnici, care reprezintă aproximativ șase la sută din populația Kosovo, au protestat față de ceea ce consideră ei drept o discriminare împotriva lor de către guvernul de la Pristina.

Conducerea Belgradului acuză guvernul kosovar că complotează „terorism împotriva sârbilor” în nordul Kosovo, populat de sârbi.

Guvernul sârb și sârbii kosovari din nordul Kosovo nu recunosc independența Kosovo, pe care țara a câștigat-o în 2008. Minoritatea sârbă din Kosovo vede poliția etnică albaneză ca o forță de „ocupație” în nordul Kosovo.

„Retorică și amenințări sporite”

Oficialii de la Pristina spun că Serbia încearcă să valorifice tensiunile din nordul Kosovo pentru a justifica agresiunea împotriva fostei provincii din sud.

Din perspectiva Pristinei, blocajele subminează libertatea de mișcare în Kosovo, conducând conducerea Pristinei să amenințe dacă forța de menținere a păcii a NATO din Kosovo, KFOR, nu înlătură aceste baricade.

Pristina susține că Serbia este responsabilă pentru „formațiunile paramilitare” care au înființat unele dintre aceste puncte de control la începutul acestei luni.

„Îmi este greu să-mi imaginez un astfel de conflict armat. Cu toate acestea, ar trebui să fim îngrijorați”, a declarat Bodo Weber, asociat senior al Consiliului pentru Politică de Democratizare, pentru Al Jazeera.

„Vedem multă retorică și amenințări escaladate, în special din partea sârbă. Totuși, până acum, avem trei săptămâni de baricade și mici incidente violente”, a spus el.

„Nu pot să-mi imaginez că Serbia intră în nordul Kosovo cu armata sau poliția, sau ambele, pentru că ar fi o încălcare totală a dreptului internațional, pe care Belgradul insistă atât de mult, și ar pune forțele sârbe în conflict direct cu [KFOR]a adăugat Weber.

Serbia nu ar câștiga nimic din aceste mișcări de escaladare periculoase, potrivit Weber, care a mai spus că amenințările Pristinei de a dărâma baricadele „nu au fost de ajutor” în mijlocul situației tensionate.

KFOR are 4.000 de soldați pe teren în Kosovo. În cele din urmă, această forță NATO constituie cea mai mare descurajare împotriva oricărei invazii sau incursiuni militare sârbe în Kosovo.

„Șansele unui conflict total sunt mici, dar am spus asta și despre invazia Ucrainei de către Rusia”, a declarat jurnalistul din Kosovo Xhemajl Rexha pentru Al Jazeera.

„Președintele Vucic și prim-ministrul Brnabic vorbesc despre conflict pentru a obține sprijin pentru sârbii kosovari în efortul lor continuu de a împiedica starea Kosovo”, a spus el.

„O cerere oficială din partea guvernului de la Belgrad de a permite a aproximativ 1.000 de soldați din armată și poliție să se întoarcă în Kosovo a fost respinsă de NATO – și este ceva de neimaginat care s-ar putea întâmpla vreodată”, a adăugat Rexha.

Context geopolitic mai larg

Deoarece situația din nordul Kosovo rămâne aprinsă, este esențial să se analizeze modul în care aceste tensiuni afectează relațiile Rusia-Vest.

De la sfârșitul anilor 1990, Moscova a susținut ferm Belgradul în dosarul Kosovo.

Împărtășind poziția guvernului sârb conform căreia Kosovo este o provincie sudică separatistă aparținând statului-națiune sârb, poziția Moscovei împotriva Occidentului cu privire la Kosovo a făcut din Rusia un partener unic important pentru Belgrad.

Moscova are un interes să vadă disputa din Kosovo să rămână nerezolvată. Dacă Serbia ar recunoaște independența Kosovo și ar normaliza relațiile cu Pristina, Rusia ar înceta să mai fie atât de importantă pentru Serbia.

În contextul conflictului ucrainean, nivelurile în creștere ale tensiunii dintre Kosovo și Serbia servesc intereselor Kremlinului.

Acest lucru se datorează în principal modurilor în care această fricțiune – sau poate un conflict potențial violent – ​​ar servi pentru a distrage atenția și resursele occidentale de la Ucraina pentru a aborda o criză în relațiile Kosovo-Serbia.

„În cazul unui război în Balcani, care în opinia mea este foarte puțin probabil, Rusia își va consolida poziția”, a declarat Dilek Kutuk, doctorand și cercetător în Balcani, pentru Al Jazeera.

„Va distrage atenția occidentală de la Ucraina. Rusia își va amplifica argumentele pentru a câștiga mai multă legitimitate și pentru a arăta lumii cât de fragil și dezordonat este Occidentul”.

„Bărbații verzi”

În timp ce KFOR servește ca element de descurajare pentru o incursiune sau o operațiune militară sârbă în totalitate în Kosovo, unii analiști avertizează împotriva respingerii posibilității ca „omuleții verzi” ai președintelui rus Vladimir Putin (soldații ruși nemarcați obișnuiți pentru a anexa Crimeea Ucrainei) să fie dislocați în Kosovo, aducând înapoi amintiri despre invazia secretă a Ucrainei de către Rusia în 2014.

Potrivit prim-ministrului kosovar Albin Kurti, Grupul Wagner a sosit în Serbia pe fondul tensiunilor accentuate dintre Belgrad și Pristina.

Entitatea este o forță mercenară rusă care promovează interesele militare ale Moscovei în țări străine, în ciuda faptului că se prezintă ca o companie privată.

La începutul acestei luni, Grupul Wagner a anunțat deschiderea unui „centru de prietenie și cooperare” în capitala sârbă, cu scopul de a consolida parteneriatul Moscova-Belgrad prin mijloace soft power.

„Serbia nu acționează singură. Vucic, care a fost principalul propagandist al lui Milosevic, are legături strânse cu Rusia”, a declarat David L Phillips, directorul programului de consolidare a păcii și drepturile omului la Universitatea Columbia, pentru Al Jazeera. Phillips a fost consilier principal și expert în afaceri externe la Departamentul de Stat al SUA în timpul administrațiilor lui Bill Clinton, George Bush și Barack Obama.

„Putin vrea să delegitimizeze și să demonteze Kosovo, pe care îl consideră un proiect american. Întrucât armata rusă este supraîncărcată și incompetentă, Putin ar putea apela la grupul Wagner. Grupul Wagner s-a dovedit a fi o alternativă de încredere pentru Moscova în trecut”, a spus el.

Vedere generală a Centrului PMC Wagner, asociat cu fondatorul Grupului Wagner, Yevgeny Prigozhin, înainte de deschiderea sa la Sankt Petersburg, Rusia [File: Igor Russak/Reuters]

Cu toate acestea, grupul Wagner ar putea întreprinde o invazie ascunsă a Kosovo doar dacă autoritățile de la Belgrad permit forței mercenare să facă acest lucru – un scenariu pe care unii experți se îndoiesc că s-ar juca deoarece ei cred că Vucic nu ar fi expus un risc atât de mare.

Conștientă de faptul că Serbia, candidată la UE din 2012, are legături economice profunde cu Germania și alte țări occidentale, a permite grupului Wagner să desfășoare operațiuni în Kosovo ar fi un pariu serios.

„Văzând un membru al extremiștilor de extremă dreapta ai Serbiei pe baricade cu niște însemne Wagner și despre care se știe că a vizitat [the Wagner headquarters] în Rusia cu o lună mai devreme, este o provocare clară”, a spus Weber.

„Dar este bine dozat. În Serbia, extrema dreaptă se află, cu bună știință, sub controlul deplin al regimului Vucic și niciun membru al lui Wagner nu ar putea intra în țară fără aprobarea regimului. Și nu văd de ce Vucic ar trebui să renunțe la politica sa de multă vreme de echilibrare între Vest și Est”.