Experți critică planul Guvernului de a majora vârsta de pensionare în Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI), invocând absența unui studiu de impact amănunțit. Potrivit unor surse, specialiștii avertizează asupra unor posibile consecințe negative, printre care creșterea infracționalității și dificultăți operaționale.
Critici privind lipsa studiilor de impact
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a declarat că decizia Guvernului este inadecvată. El a subliniat dificultățile serviciului militar și programul solicitant, argumentând că majorarea vârstei de pensionare nu reprezintă o soluție potrivită, având în vedere că, din 2030, militarii se vor pensiona la 60 de ani.
Bălăceanu a recunoscut că pensionarea la 48 de ani pentru generali sau colonei nu este ideală. Totuși, el a considerat că un soldat gradat profesionist ar putea ieși la pensie mai devreme, având în vedere condițiile de muncă mai solicitante. „Eu nu merg pe ideea ca să se mărească vârsta de pensionare. Problema este cu cât timp mai devreme permite militarilor să se plece cu condițiile integrale de pensionare. Deci am două elemente. Unu: motivația ca să rămână în armată o perioadă mai lungă. Și doi: o regândire a momentului în care poate să plece mai devreme potrivit vechimii în muncă”, a precizat generalul Bălăceanu.
Generalul Bălăceanu a motivat opoziția sa față de creșterea vârstei de pensionare prin faptul că modificările legislative au dezavantajat militarii, ceea ce a dus la plecări masive din armată și la un interes scăzut al tinerilor pentru cariera militară. El a susținut că este nevoie de o regândire a sistemului, astfel încât să se găsească un echilibru între motivarea militarilor de a rămâne în sistem și posibilitatea de a se pensiona la o vârstă rezonabilă, ținând cont de specificul activității militare.
Avertismente privind creșterea infracționalității
Chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei și fost angajat al Ministerului de Interne, a afirmat că măsura este pripită și nu va rezolva problemele existente. El a atras atenția asupra deficitului de personal din MAI, unde 25% dintre posturi sunt vacante. Guran a susținut că se realizează deja economii semnificative cu personalul și nu se justifică o reducere suplimentară sau majorarea vârstei de pensionare.
Lucian Guran a subliniat că majorarea vârstei de pensionare nu este o soluție pentru problemele din MAI. „Pentru mine, lucrurile sunt clare. Aici există doar o singură problemă, se urmărește de fapt diminuarea cuantumului pensiilor militare. Și, bineînțeles, creșterea vârstei de pensionare. Deci nu are nicio legătură cu reforma în Ministerul de Interne sau cu reforma în Ministerul Apărării, așa cum zic ei”, a afirmat chestorul Guran.
În contextul deficitului de personal, Lucian Guran a avertizat că infracționalitatea ar putea crește. Polițiștii sunt suprasolicitați, efectuează ore suplimentare neplătite și au un volum mare de dosare de rezolvat. El a criticat deschiderea dosarelor penale pentru infracțiuni minore, ceea ce îngreunează munca polițiștilor și îi împiedică să se concentreze asupra cazurilor grave.
Guran a detaliat situația dificilă cu care se confruntă polițiștii. „Polițiștii fac ore suplimentare neplătite și au dosare peste dosare pe care trebuie să le rezolve. Un angajat proaspăt se trezește de la început cu peste 100 de dosare pe care trebuie să le rezolve. Dar când s-o facă? Numai la noi în România se deschide dosar penal pentru o oglindă ruptă sau pentru un salam furat din supermarket. Nicăieri nu e așa”, a adăugat chestorul.
Posibile demisii și consecințe asupra siguranței publice
Chestorul Lucian Guran a avertizat că decizia Guvernului ar putea determina și mai mulți polițiști să demisioneze, accentuând deficitul de personal. El a considerat că Guvernul ar trebui să își asume responsabilitatea pentru ordinea și siguranța publică, în cazul în care adoptă această măsură.
„Cum am spus, în realitate scopul lor este doar unul singur: creșterea vârstei de pensionare și diminuarea cuantumului pensiilor. Dacă vor să o facă, să o facă. Au această putere, pot oricând să facă lucrul ăsta, dar trebuie să își asume răspunderea pentru ordinea și siguranța publică”, a punctat Guran.
Guran a comparat situația cu o potențială criză, anticipând o creștere a cazurilor grave precum cele din Caracal sau Onești, din cauza lipsei de personal. El a criticat lipsa unei analize de impact înainte de luarea deciziei și a avertizat asupra situațiilor în care polițiști în vârstă ar putea fi puși să urmărească infractori tineri. „E ca o bombă cu ceas ce stă să explodeze. De fapt, mai multe bombe. Pentru că o să vedeți, o să apară tot mai multe cazuri grave precum cel din Caracal sau cazul Onești. Și poate cazuri și mai grave. Și așa va fi și de acum încolo. Pentru că la ora actuală pur și simplu nu mai ai de unde să mai scoți polițiști în stradă, sunt prea puțini”, a mai spus chestorul Lucian Guran.
Critici economice privind reforma
Analistul economic Adrian Negrescu a apreciat că reducerea cu 10% a cheltuielilor nu este suficientă și reprezintă o măsură superficială. El a criticat lipsa de voință politică și dificultatea coaliției de a implementa reforme reale în administrație. „Noi mergem încă pe stilul ăsta heirupist de a face reforme, în condițiile în care, din păcate, asistăm la o lipsă de voință politică, la o impotență politică a acestei coaliții în a face cu adevărate reforme la administrație, în modul în care sunt cheltuiți banii publici”, a declarat Negrescu.
Negrescu a susținut că nu există un studiu de impact care să justifice reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației și că această măsură nu va rezolva problema salariilor bugetarilor. El a considerat că Guvernul dă dovadă de lipsă de voință publică și că singurele instrumente utilizate sunt reducerile și creșterile de impozite și taxe.
Adrian Negrescu a criticat modul în care se iau deciziile economice. „În primul rând avem o lipsă totală de voință politică, o impotență administrativă, care este explicabilă în primul rând din indecizia politicienilor, iar din lipsa de know-how la nivelul eșalonului 2 din ministere, cei care decid modul în care se desfășoară anumite măsuri administrative în țara asta”, a conchis Adrian Negrescu.
Contextul reformei pensiilor militare
Reforma pensiilor militare este un subiect sensibil, având în vedere specificul activității din MApN și MAI. Militarii și polițiștii sunt supuși unor condiții de muncă dificile, cu riscuri și stres ridicat, ceea ce justifică un sistem de pensionare diferit de cel civil. Presiunile bugetare și necesitatea de a reduce cheltuielile publice au determinat Guvernul să ia în considerare măsuri de ajustare a sistemului de pensii militare.
Măsurile propuse, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare și recalcularea pensiilor, au generat nemulțumiri în rândul militarilor și polițiștilor, care se tem de o diminuare a drepturilor câștigate. Experții avertizează că o reformă a pensiilor militare trebuie să țină cont de specificul activității și de necesitatea de a menține atractivitatea carierei militare și polițienești, pentru a asigura un nivel adecvat de personal și o bună funcționare a instituțiilor de apărare și ordine publică.
