Peste 256.000 de infracțiuni de violență sexuală au fost înregistrate de poliție în Uniunea Europeană pe parcursul anului 2024. Cifrele oficiale arată o explozie a cazurilor raportate, situație care forțează acum o schimbare legislativă majoră la nivel continental, centrată pe noțiunea de consimțământ.
Harta agresiunilor din Europa
Datele publicate de Eurostat dezvăluie o realitate dură. Comparativ cu 2023, infracțiunile de violență sexuală au crescut cu 5 procente, în timp ce violurile au înregistrat un salt de 7 procente. Franța, Germania și Suedia conduc acest clasament sumbru, având cele mai mari cifre raportate în 2024. La polul opus se află Cipru, Malta și Lituania. Totuși, experții explică această creștere și printr-o mai mare deschidere a victimelor de a raporta abuzurile la poliție, un pas înainte în lupta contra acestui fenomen.
Dintre cele peste 256.000 de fapte, 38 de procente sunt violuri.
O crestere socanta intr-un deceniu
Dar cifrele pe termen lung arată o realitate și mai cruntă. Între anii 2014 și 2024, infracțiunile de violență sexuală au sărit cu un procent uriaș, de 94%. Datele, publicate de Eurostat și analizate de Jurnalulnational, arată că violurile au înregistrat o creștere de 150 de procente în același deceniu. V-ați gândit vreodată ce înseamnă o asemenea explozie a cifrelor?
Principiul „doar da inseamna da”
În acest context alarmant, Parlamentul European a votat recent pentru susținerea unei definiții comune a violului. Aceasta este bazată pe principiul clar „doar da înseamnă da”. Mai exact, eurodeputații au cerut ca evaluarea consimțământului să țină cont de întregul context, inclusiv de situații de abuz de putere sau de vulnerabilitate a victimei.
„Cerem de ani de zile o definiție europeană comună a violului. Tot mai multe guverne recunosc necesitatea acestei abordări. Din 2023, Franța, Finlanda, Luxemburg și Țările de Jos au introdus legi bazate pe consimțământ”, a declarat Evin Incir, eurodeputat suedez.
Controverse si veto in Letonia
Și totuși, nu toate statele membre merg în aceeași direcție. Parlamentul Letoniei, de exemplu, a votat în toamna anului trecut pentru retragerea țării din Convenția de la Istanbul (un tratat internațional privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor). Politicienii de dreapta au reclamat că tratatul ar promova „ideologia de gen” și ar amenința valorile tradiționale. Numai că președintele Edgars Rinkēvičs a folosit dreptul de veto pentru a trimite legea înapoi la reexaminare, blocând, cel puțin temporar, ieșirea.
Impactul direct. Cazul care a socat Franta
Pana la urma, ce înseamnă aceste schimbări legislative pentru omul de rând? O protecție reală în fața justiției. O definiție clară a consimțământului la nivel european schimbă modul în care poliția și procurorii tratează plângerile. Astfel, agresorii nu se mai pot ascunde în spatele lipsei de dovezi fizice ale violenței.
Franța a făcut deja un pas concret. A ratificat un amendament pentru a adăuga consimțământul în definiția legală a agresiunii sexuale și violului în octombrie 2025. Măsura a venit după procesul Gisèle Pelicot, unde 51 de bărbați au fost găsiți vinovați de violarea femeii inconștiente, care fusese drogată de propriul soț timp de un deceniu.
