România a ajuns pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul general al prețurilor, cu un indice de 58,9 raportat la media UE de 100. Cu alte cuvinte, un coș de bunuri și servicii care costă 100 de euro la nivelul mediu al Uniunii Europene poate fi cumpărat în România cu aproximativ 58,9 euro. După România urmează Bulgaria, iar pentru investitori comparația relevantă arată că același coș de consum poate costa de aproape patru ori mai mult în funcție de țară. Luxemburgul este de aproximativ 2,5 ori mai scump decât România.
Deși acest avantaj statistic poate sugera o piață accesibilă, el nu înseamnă automat o putere de cumpărare mai bună. Pentru companii, aceste date descriu o piață cu prețuri joase, dar și cu venituri care limitează consumul, economisirea și extinderea investițiilor private. Într-un asemenea context, piața locală poate susține prețuri mai mici decât în vestul Europei, însă elasticitatea cererii rămâne ridicată. Atunci când veniturile sunt reduse, orice modificare de preț se reflectă mai rapid în volume, iar presiunea pe marje devine mai puternică în retail, producție și servicii orientate către consumul de masă.
Adrian Negrescu (analist economic) explică diferența dintre nivelul prețurilor și presiunea reală din bugetele gospodăriilor. „Întrebarea esențială este dacă România este ieftină sau doar pare ieftină. Depinde din ce unghi privești. Pentru un turist străin, România este o destinație accesibilă. Pentru un român, situația este diferită, pentru că veniturile sunt mult mai mici. Diferența vine din puterea de cumpărare, nu din prețurile în sine.” Potrivit Financiarul, analistul leagă direct nivelul scăzut al prețurilor de veniturile mici, spunând că nu este vorba despre un mecanism conjunctural, ci despre unul structural.
În aceeași logică, Adrian Negrescu (analist economic) arată că producătorii și retailerii își adaptează prețurile la nivelul pieței locale pentru a evita o contracție abruptă a cererii. „Salariile mici sunt motivul pentru care prețurile rămân scăzute. Retailerii și producătorii ajustează prețurile la nivelul pieței locale, pentru că altfel cererea ar scădea dramatic. În același timp, salariile mici limitează investițiile, ceea ce menține economia într-un cerc dificil: costuri mici, venituri mici, putere de cumpărare redusă.” În aceste condiții, o piață ieftină poate părea atractivă din perspectiva costurilor, dar devine mai puțin interesantă atunci când randamentul depinde de volum și de capacitatea consumatorului de a trece spre categorii premium.
Pe lângă nivelul veniturilor, și fiscalitatea contribuie la această contradicție. România are o cotă standard de TVA de 19%, comparabilă sau chiar mai ridicată decât în unele state europene precum Luxemburg sau Malta. Asta arată că statutul de „cea mai ieftină țară din UE” nu este rezultatul unei taxări indirecte foarte reduse, ci al nivelului general al prețurilor dintr-o economie cu venituri inferioare. Adrian Negrescu (analist economic) a explicat și această dimensiune: „Mai este o condiție care influențează statisticile. România are un TVA standard de 19%, mai mare decât în țări precum Luxemburg sau Malta. La unele categorii de produse, TVA-ul redus ajută, dar la altele presiunea fiscală se simte. În plus, puterea de cumpărare nu depinde doar de prețuri, ci de raportul dintre venituri și costul vieții. În România, salariul mediu este mult sub media europeană, iar cheltuielile obligatorii , chirii, utilități, alimente , consumă o parte mare din venit. Asta lasă puțin spațiu pentru economii, investiții sau alte cheltuieli, precum vacanțele etc. Altfel spus, în țările unde prețurile sunt mari, dar salariile sunt și mai mari, oamenii simt mai puțin presiunea cheltuielilor. În România, chiar dacă plătești mai puțin pe un produs, impactul asupra bugetului este mai mare.”
În afara UE, dacă sunt incluse statele candidate și cele din AELS, Islanda este cea mai scumpă economie din Europa, iar Macedonia de Nord se află la polul opus. La nivel macroeconomic, aceste date apar într-un context în care se discută despre deblocarea fondurilor PNRR de 4,62-5,82 miliarde de euro pentru atenuarea deficitului bugetar și despre investiții în stocarea energiei de 636,9 milioane de euro prin Fondul de Modernizare. Pentru mediul de afaceri, astfel de intrări de capital sunt importante deoarece pot influența veniturile și capacitatea de investiție pe termen mediu și lung, într-o economie care funcționează cu prețuri mici, dar cu o cerere internă limitată.
PROTOCOL GUTACumpără-17%
Pachet Rondele din Orez cu Glazura de Cacao 66g + Rondele din Orez cu Glazura de Lupin 66gCumpără-49%
8.5CP *MEGA* Motocoasa Benzina 2t timpi 8.5cp, 12000rpm, 58cc, model 2026 cu 10 accesorii, easy-start, Fresco Power by ItalianTech CMP1545Cumpără-30%
Clema simpla PPR diametru 25 mmCumpără
