România intră într-o perioadă în care amânarea corectării dezechilibrelor economice devine tot mai costisitoare pentru economia reală. Datele din comerțul cu amănuntul arată clar că modelul de creștere bazat pe consum susținut artificial nu mai funcționează ca până acum. După zece luni consecutive de scădere anuală, reculul din retail nu mai poate fi tratat ca o simplă fluctuație temporară.
În primele cinci luni din 2026, volumul cifrei de afaceri din retail, fără autovehicule și motociclete, a coborât cu 5,5% ca serie brută și cu 5,3% ca serie ajustată. În mai, comparativ cu mai 2025, scăderea a fost de 4,5% pe seria brută și 4,7% pe seria ajustată. Chiar dacă față de aprilie s-a înregistrat o creștere de 1,2% în seria brută și de 1,3% în seria ajustată, această revenire lunară nu este suficientă pentru a compensa pierderea din ritmul anual.
Cea mai puternică scădere apare în segmentul nealimentar. În primele cinci luni, acesta a înregistrat minus 7,9% în seria brută și minus 7,7% în seria ajustată. Semnalul este că gospodăriile reduc cheltuielile discreționare și amână cumpărături pe care înainte le considerau accesibile. Nici zona produselor de bază nu a rămas neatinsă. Produsele alimentare, băuturile și tutunul au scăzut cu 3,7% în seria brută și cu 3,5% în seria ajustată, ceea ce indică o slăbire a cererii interne inclusiv în categoria esențială.
Potrivit datelor analizate de Financiarul, și carburanții au rămas pe minus. În datele cumulate, aceștia au coborât cu 2,8% în seria brută și cu 1,7% în seria ajustată, iar în mai au continuat să fie sub nivelul din aprilie. Asta arată că slăbiciunea consumului nu este izolată într-un singur segment, ci se vede în aproape toată structura pieței.
Consecințele pentru companii sunt directe. Diferența dintre un plus lunar de 1,3% și un minus anual de 4,7% nu este doar o nuanță statistică, ci poate însemna decizia de a deschide sau nu un nou magazin. În acest context, retailerii sunt împinși spre promoții, renegocierea aprovizionării și amânarea investițiilor în magazine, logistică sau tehnologie comercială. Producătorii care depind de comenzile din zona nealimentară primesc la rândul lor semnalul că volumele rămân fragile.
Problema se extinde și către companiile listate sau finanțate prin credit. După zece luni consecutive de declin anual, ideea unei reveniri rapide a consumului devine tot mai greu de susținut în fața investitorilor și creditorilor. Efectul nu se oprește la vânzări mai mici. Dacă investițiile sunt amânate în retail și producție, costul apare ulterior în joburi, în extinderi anulate, în tehnologii neimplementate și în productivitate ratată.
Există totuși și un argument pentru prudență, nu pentru panică. Creșterea lunară din mai arată că piața nu este în cădere liberă. Segmentul nealimentar a urcat cu 3,2% brut și 2,3% ajustat față de aprilie, iar alimentarul a avansat și el. Totuși, caracterul limitat al acestei reveniri nu schimbă trendul anual. Datele indică faptul că economia mai respiră, dar sub presiune, iar lipsa unor corecții riscă să mute costurile mai departe, în investiții mai mici și într-o perspectivă mai slabă pentru companii.
